Teatrul Naţional “Mihai Eminescu” din Chişinău la Bucureşti

Turneul „Teatru Românesc la Bucureşti, Iaşi şi Chişinău”, în care sunt antrenate Teatrele Naţionale din Bucureşti şi Chişinău continuă. În zilele de 20, 21, 22 ianuarie 2017, pe scena Sălii Studio, Teatrul Naţional “Mihai Eminescu” din Chişinău prezintă la Bucureşti trei spectacole de succes, trei producţii recente ale teatrului.

Aveţi ceva de declarat? de Georges Feydeau, în regia lui Petru Hadârcă este o comedie spumoasă despre anonimi, impostori, gelozie şi focuri hilare de dragoste rănită. Un spectacol care nu îţi dă răgaz de gândire, ci doar o poftă pantagruelică de râs!

Casa Mare de Ion Druţă, regia Alexandru Cozu, este o… casă ceva mai specială şi foarte sensibilă.Casa Mare simbolizează acel colţişor al sufletului unde omul îşi păstrează ce are mai curat şi mai nobil. Cu o încărcătură profund poetică, capodopera lui Ion Druţă, Casa Mare, reprezintă totodată un simbol al fericirii şi al deznădejdii, într-o frumoasă poveste de dragoste.

În ochii tăi fermecători, după Gib Mihăescu, în regia lui Alexandru Vasilache este cea mai recentă premieră, care a avut loc înainte de Crăciun, şi ne vorbeşte despre erotica obsesivă ce animă opera lui Gib Mihăiescu, despre contrastul dintre senzual şi spiritual, prezentate în ritm de tangou şi romanţă. Vom fi ispitiţi cu măiestrie artistică să întâlnim întruchiparea misterului feminin, "ru­soai­ca" din lecturi sau doar din vise. Fiecare ascunde în inimă femeia ireală, cea etern adulmecată în toate făpturile întâlnite în calea vieţii, sugerează realizatorii.

Adevărata istorie a Teatrului Naţional din Chişinău, în două volume, va fi lansată în cadrul Turneului Bucureşti-Iaşi-Chişinău 2017.

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” (TNME) din Chişinău este opera de cultură realizată în urma actului Unirii de la 1918. Două volume dedicate formării şi istoriei acestui Teatru - Geneza Teatrului Naţional din Chişinău: 1818–1960 de Iurie Colesnic şi O cronică a Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău: 1918–1930 îngrijit de actorul şi regizorul Petru Hadârcă, directorul general al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, Artist al Poporului, laureat al Premiului Naţional vor fi lansate la Bucureşti şi la Iaşi, în cadrul celei de a patra ediţie a turneului devenit deja tradiţional, Teatru românesc la Bucureşti, Iaşi şi Chişinău.

Sunt două volume fundamentale, ediţii-monument, cărţi-spectacol unde apar nume glorioase ale teatrului românesc din toate timpurile: Aurel I. Maican, Costache Antoniu, Octavian Goga, George Topârceanu, Emil Botta, Ioan Livescu, Nichifor Crainic, Theodor Kiriacoff.

Regizorul şi actorul Petru Hadârcă, Artist al Poporului, Directorul general al TNME, menţionează că, în intenţia de a aduna materiale pentru un viitor muzeu al Teatrului Naţional la Chişinău, a ajuns la Arhivele Naţionale ale României şi la Muzeul Teatrului Naţional Ion Luca Caragiale de la Bucureşti, descoperind numeroase documente ce confirmă şi ilustrează eforturile de creare şi menţinere a unei scene româneşti de anvergură în Basarabia: „Lucrând în arhive, am descoperit că ideea de a crea la Chişinău un teatru susţinut de statul român a apărut la iniţiativa unui grup de intelectuali şi oameni politici ai timpului (N. Alecsandri, Z. Arbore, S. Niţă, Pan Halippa, Ştefan Ciobanu), susţinuţi de elanul şi acţiunile unor actori, regizori, pictori şi scriitori notorii (Constantin Mărculescu, Gheorghe Dimitriu-Mitu, Octavian Goga şi Victor Eftimiu)”.

Potrivit autorului volumului, Teatrul Naţional din Chişinău a apărut în octombrie 1921, iar primii lui directori au fost Gheorghe Dimitriu-Mitu şi Constantin Mărculescu. Stagiunea a fost deschisă la 6 octombrie acelaşi an cu spectacolul „Răzvan şi Vidra” de B. P. Haşdeu. Cu această ocazie, sculptorul Dumitru Paciurea a turnat bustul lui B.P. Haşdeu, instalat în foaierul Teatrului Naţional din Chişinău, pe 1 octombrie 1921. Și Iurie Colesnic a lucrat la volumul „Geneza Teatrului Naţional din Chişinău: 1818–1960” mai bine de trei ani: „Apariţia teatrului românesc în Basarabia a fost un fenomen întârziat. Iniţial, pe plaiurile noastre au poposit trupe teatrale ruseşti, ucrainene, poloneze, franceze, germane şi abia în anii ’40 ai sec. XIX a venit prima echipă de actori de peste Prut, în frunte cu celebrul Matei Millo. A fost o experienţă şocantă pentru publicul basarabean care se obişnuise deja cu gândul că limba română nu mai avea întrebuinţare în statul rus”, accentuează Iurie Colesnic.

Cele două volume au apărut într-un tiraj de 500 de exemplare în cadrul programului de editare a cărţii naţionale, sprijinit de Ministerul Culturii.