Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Raiul știrilor false (I)
2017-01-17
0
Sistemul de like și share bagă în viteză știrile false, selecții care nu se bazează pe rațiune și cumpănire, ci pe emoția de moment.

 

Informația că Facebook investește într-o stra­tegie pentru detectarea știrilor false a făcut instantaneu ocolul lumii, fiind comentată ca un armistițiu cu sistemul mediatic care, prin vocile sale cele mai pres­ti­gi­oa­se, a reproșat rețelelor so­ciale ca Facebook, Twitter, You­Tube etc., precum și plat­formei Google confiscarea au­torității presei și răspândirea știrilor false. Acuzele au fost întărite după Brexit și în tim­pul campaniei prezidențiale ame­ricane, dar mai ales după victoria lui Trump, atribuită în parte și vitezei cu care Facebook a ros­to­go­lit știri negative și mincinoase la adresa con­tra­candidatei sale. „Este o idee trăznită!“, a reacționat public Mark Zuckerberg la o con­ferință ținută imediat după alegeri. A susținut mai departe că Facebook este o companie „tech“ și o platformă neutră, găzduind con­ți­nuturi pentru care nu își asumă respon­sa­bi­li­tatea. Problema Facebook este că „nu re­cu­noaște că este în fapt un publisher și că are o responsabilitate ca difuzor de știri. E nevoie să recunoască și să aplice principiile și stan­dar­dele de bază ale jurnalismului și libertății de exprimare care au ghidat munca jur­na­liștilor, editorilor și publisherilor de-a lungul generațiilor“, subliniază Aidan White, fost secretar general al Federației Internaționale a Jurnaliștilor, în raportul Ethics in the News. Challeges for Journalism în the Post-truth Era. Un grafic publicat în raportul ins­ti­tu­tu­lui Reuters, Journalism, Media and Technology Trends 2017, arată că, în timpul campaniei prezidențiale americane, in­te­resul publicului (click, share, comentarii etc.) pentru știrile false a crescut pe Facebook, de la 3 milioane în februarie-aprilie 2016, la 8,7 milioane în august, iar ști­rile presei consacrate (mainstream media) au scăzut în interes de la 12 milioane de reacții la 7,3 milioane în ziua alegerilor.

 

Proliferarea știrilor false, a imaginilor de sen­za­ție, a cli­pu­rilor care dau fiori este stimulată de însuși modelul de business practicat de plat­for­mele atotputernice: reclamele încasate de Google, Facebook, Twitter, Microsoft etc. au în vedere numărul de click-uri, de vizua­li­zări, traficul. Or, virale nu devin știrile seri­oa­se și analizele argumentate, ci știrile și ima­ginile șo­cante. Sistemul de like și share bagă în vi­te­ză știrile false, selecții care nu se ba­zează pe ra­țiune și cumpănire, ci pe emoția de moment.

 

Totuși, „imperialiștii“ sistemului mediatic, Goo­gle și Facebook, au acceptat unele con­ce­sii: Google a inițiat un program de finanțare pentru jurnalismul de calitate în Europa numit Digital News Initiative, iar Facebook a început să elaboreze un sistem de etichetare a știrilor false pentru a avertiza publicul să fie prudent. Detectarea informațiilor suspecte, ne­creditabile sau inventate se va face cu aju­torul unor organizații din toată lumea care au aderat la Codul Internațional de Principii în ma­terie de verificare a informației. De altfel, pre­viziunile pentru 2017 ale mai multor ex­perți invitați de NiemanLab includ dezvoltarea unor tehnologii complexe de verificare, ade­vă­rate „mașini de control“ pentru informația ca­re circulă în mediile digitale, în presa online, în mediul virtual.

 

Sunt publicul, respectiv mass-media din Ro­mânia, la fel de vulnerabile la răspândirea ști­rilor false? Un studiu efectuat pe 800 de re­pondenți, cu marjă de eroare de 3,4%, pu­blicat de iSense Solutions în decembrie 2016, arată că principalele surse de informare pen­tru români sunt Facebook (89%), site-urile de știri (64%), e-mail (58%), Google (55%) și ziarele sau revistele online (47%). Cele ca­re conțin cele mai multe știri false, în opinia românilor, sunt Facebook (75%), blogurile (69%), Twitter (64%), forumurile (63%), ziarele/revistele tipărite sau online (61%) și TV-ul (59%). „Deși românii par conștienți de expunerea lor la știri false – 9 din 10 sus­ți­nând că li se întâmplă să descopere că o ști­re pe care inițial o considerau adevărată este falsă -, doar jumătate dintre ei verifică veri­dicitatea informațiilor, chiar și înainte de a le îm­părtăși altor persoane. Mai mult decât atât, majoritatea continuă să folosească ace­leași canale pe care au descoperit știri false, însă le scade încrederea în ele“, afirmă Traian Năstase, Managing Partner la iSense Solu­tions, confirmând că publicul românesc nu se ara­tă foarte îngrijorat de fenomen.

 

(Fragment dintr-un studiu inclus în volumul în curs de publicare de UBB la Editura Tritonic.)

TAGS : Google Facebook Twitter Microsoft
Recomandari
Comentarii
Total 0 comments.
2195
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori