Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


ANCA DRAGU : Nu ne-am bătut joc de banii publici
Interviu realizate de Lidia Moise
2017-01-17
Interviu
0

În aceste zile, misterul care trebuie lămurit este legat de așa-zisa gaură de 10 miliarde de lei descoperită de cei de la PSD. Care a fost situația?

 

Cred că lucrurile sunt deja clare: a existat o diferență între estimările inițiale ale celor care au alcătuit bugetul pentru 2016 și realitatea încasărilor efective. Importantă este execuția bugetară, adică amplitudinea deficitului, care trebuie limitată de așa manieră, încât să nu depășească pragul propus chiar de Legea bugetului. În esență, contează faptul că n-am depășit limita de deficit, deoarece acest rezultat, deficitul, se transferă la datoria publică.

 

Dacă încasările s-ar fi încadrat în limita estimărilor, ce ar fi însemnat asta pentru noul guvern?

Cheltuielile şi veniturile au fost corelate, atât în estimare, cât şi în execuţie. Nu ar fi avut niciun efect, în sensul că cele zece miliarde de lei, dacă ar fi existat, ar fi influențat strict bugetul pe 2016, iar dimensiunea deficitului din anul 2016 ar fi fost aceeaşi, deorece vorbim de un anume tip de venituri care merg în oglindă cu cheltuielile. Atât. Anul următor începe de la zero. Deci această idee de rostogolire a unor bani care nu există în alt an nu are niciun fundament economic. Din păcate, România nu a avut în perioada postdecembristă surplus bugetar, astfel încât datoria publică a tot crescut.

 

N-a avut niciodată?

Nu. Noi am început anul 2016 cu o prognoză, o țintă de deficit bugetar de 2,8% din PIB. Era o cifră care ne asigura rămânerea în plafonul de 3%, conform Pactului de Stabilitate, și asigura implementarea tuturor măsurilor luate în 2015, de reduceri de taxe și impozite și de creșteri de salarii. Deci am început cu acest deficit bugetar cu ținta de 2,8% și am terminat cu un deficit bugetar preliminat de 2,59% din PIB. Asta înseamnă că veniturile și cheltuielile au mers în același ritm, ba chiar cheltuielile s-au situat cumva sub ținta inițială. De aceea avem un rezultat mai bun pe deficit.

 

A fost o influență și a creșterii economice care s-a văzut?

Asta am evaluat-o. Tocmai de aceea, din creștere economică, combinată cu încasări mai bune, cu măsurile luate pe partea de guvernanță la nivelul ANAF, am avut încasări mai bune. Dar am avut și economii pe parcursul anului și aș spune că cea mai mare economie a fost la capitolul cheltuieli cu bunuri și servicii, ceea ce demonstrează transparența guvernului, faptul că nu și-a bătut joc de banii publici și că ei au fost gestionați cu maximă responsabilitate.

 

Ați economisit niște bani la serviciul datoriei, ați plătit mai puțin.

E adevărat. Ca urmare a încrederii pe care Guvernul Cioloș a transmis-o piețelor, am avut rating bun de țară, am beneficiat de rate ale dobânzilor bune, astfel încât am făcut economie. La a doua rectificare, cea din noiembrie, Ministerul Finanțelor  a avut economii de aproape 1 miliard de lei, cele mai multe, 600 de milioane de lei, provenind din dobânzi.

 

A fost un moment unic, al dobânzilor minime?

Au fost, într-adevăr, cele mai mici dobânzi pe care le-a obținut Ministerul Finanțelor la împrumuturi. Pe de o parte, imaginea economiei a contat, dar a fost și un context de lichiditate relativ ieftină. Dar, atenție, o lichiditate ieftină nu s-ar duce într-o țară percepută a avea risc mare. Deci nu trebuie deloc ignorat mesajul de încredere pe care l-a transmis Cabinetul Cioloș.

 

De ce ați făcut a doua rectificare, în noiembrie?

Am făcut această a doua rectificare deoarece era necesar să realocăm bani între ministere. Au fost alocări suplimentare la Ministerul Muncii și în general pe politica socială. Au fost alocări suplimentare de 1,25 miliarde de lei la Ministerul Dezvoltării, pentru programul național de dezvoltare locală. În esență, a doua rectificare a avut un plus net de venituri fiscale, care a permis realocări de sume între ministere și, de asemenea, realocări în cadrul aceluiași minister, dar de la o categorie la alta. Pentru că și aceste realocări, conform Legii 500, a finanțelor publice, se fac numai în cadrul unei rectificări.

 

Ați plătit la zi factura rambursărilor de TVA.

Asta am decis în decembrie. Având o colectare bună pe TVA și din acest spirit de responsabilitate față de bugetul țării și în general față de țară, noi am considerat că nu contează cine guvernează, deci am evitat să lăsăm o povară viitorului cabinet.

 

De ce nu ați amânat cu un an aplicarea măsurilor fiscale luate de Guvernul Ponta în ce privește supraacciza la benzină, reducerea TVA cu un punct procentual și taxa pe stâlp, așa cum sugera liderul PSD?

Ar fi fost ilegal. Nu ai voie să majorezi taxele și impozitele cu mai puțin de șase luni înainte de aplicare. Practic, ar fi fost o majorare a acestor taxe, pentru că TVA urma să fie 19%de la 1 ianuarie, așa cum stabilea legea în vigoare și noi, prin prorogare, ar fi trebuit să o creștem la 20% pe la mijlocul anului. Și supraacciza trebuia eliminată practic din ianuarie, din nou așa prevedea legea, și urma noi să o reintroducem. La fel și taxa pe stâlp. Rațiunea acestei reglementări, de a nu putea opera modificări decât cu șase luni înainte de aplicarea lor este de a oferi predictibilitate mediului de afaceri și, în general, tuturor consumatorilor. Or, ar fi fost incorect să aprobi un Cod Fiscal în care iei măsuri de reduceri de taxe și impozite și același guvern, partid sau același parlament, mai degrabă, să schimbe situația.

 

N-a făcut-o parlamentul. Vi se cerea să o faceți prin ordonanță de urgență.

Da, e adevărat.

 

Ați considerat-o ilegală.

Da, am considerat că era și o măsură neconstituțională, pentru că te-ar fi condus la neclaritatea și impredictibilitatea legii. Și apoi este vorba de onestitate față de mediul de afaceri și față de toți consumatorii, care știau din septembrie 2015 că acestea vor fi măsurile care se vor aplica din 2017. Ar fi fost ilegal și cu totul imoral din punctul de vedere al politicii economice să prorogăm reducerile de taxe.

 

Care sunt riscurile creșterii cheltuielilor, în paralel cu relaxarea fiscală?

Avem acest risc de alimentare a economiei prin stimuli fiscali, punem gaz pe foc, asta înseamnă că vom asista iar la un consum foarte mare, în creștere. Acest consum de unde se satisface? Din importuri. Înseamnă că vom fi din nou și mai dependenți de exterior, pentru că cineva trebuie să finanțeze diferența asta dintre exporturi și importuri și atunci pot apărea două tensiuni - presiune pe inflație și pe cursul valutar. Adică această stare de mai bine pentru toată lumea s-ar putea să dispară destul de repede, fiind erodată de aceste efecte adverse pe care economia le generează. Și astea nu se pot anula cu un OUG sau o lege.

 

Aveți o estimare a măsurilor propuse de partidul aflat acum la guvernare, cam care ar fi factura totală de cheltuieli în plus?

O factură globală ar fi undeva la 9 miliarde de lei. Din creșterile de pensii și salarii se mai întorc ceva venituri la buget.

 

Dar creşterea salariului minim nu va genera şomaj în mediul privat?

Pentru anumite sectoare de activitate e posibil așa ceva. Deja se vede din cifrele din anii trecuți, nu este o noutate că la creșterea salariului minim se poate întâmpla micșorarea timpului de lucru oficial, adică un contract de 8 ore se transformă într-un contract mai mic, de 4 ore. Adică se aplică metode prin care să se atenueze impactul asupra firmelor din acest cost suplimentar. De aceea creșterea salariului minim, așa cum se întâmplă în unele țări, trebuie să se facă pe baza unui mecanism, a unei metodologii care să ia în calcul toate elementele. Pentru că nimeni nu dorește ca oamenii să fie plătiți sub ceea ce merită munca lor, dar și acest lucru se întâmplă. De exemplu, un asistent medical este plătit la salariul minim pe economie, deși salariul minim pe economie ar trebui să reflecte o activitate mai degrabă necalificată. Deci salariul minim pe economie plătit pentru o muncă calificată, asta se observă clar, nu este o practică tocmai corectă. Relația asta pe piața muncii este una mai dificilă, nu este doar așa, cerere și ofertă. Economia muncii este un domeniu mai aparte. Deci nu e obligatorie o relație directă: creșterea salariului minim duce la închiderea firmelor, ci trebuie puțin ajustat. Acest lucru trebuie făcut pe baza unei analize, ca să înțelegem în ce măsură efectele nete sunt bune pentru economie.

 

Ultimele estimări ale evoluției economiei corectează speranțele de creștere cu 5% și spun că va fi între 3,2 și 3,6%. Asta nu dă peste cap socotelile bugetului pentru 2017?

Nu am înțeles clar care sunt motoarele de creștere cu 5% a economiei, care e mecanismul? Investițiile, consumul, investițiile publice-private, consumul public-privat, export, astea sunt motoarele de creștere. Cu siguranță, un motor clar este consumul, iar prognozele astea mai imprudente nu știu dacă au luat în calcul acest impuls de 12 miliarde brut din programul PSD. Acest impuls ar duce la ceva creștere de PIB, dar cu riscurile despre care vorbeam mai devreme pe importuri și pe inflație.

 

A fost un an slab de atragere a fondurilor europene.

Anul acesta noi am reușit să absorbim vreo 5,2 miliarde de lei. Am găsit o situație pe zona de absorbție foarte delicată. Pregătirea exercițiului financiar 2014-2020 ar fi trebuit să înceapă încă din 2013. A fost o pregătire foarte lentă.

 

Și asta a încetinit absorbția.

Da, a încetinit ritmul în care se deschideau aceste proiecte. Dar 2016 este al treilea an al exercițiului curent. Dacă îl comparăm cu al treilea an al exercițiului precedent, respectiv 2009, când am avut 1,9 miliarde de lei din fonduri europene, arată că absorbția a fost de aproape trei ori mai mare. Și pot spune că am avut o serie de condiționalități ex ante negociate de Guvernul Ponta în 2015.

 

Cum ar fi?

Era, de exemplu, Legea achizițiilor publice. Această lege a stat în parlament mai bine de un an. Trebuia legea finalizată mai repede și începută implementarea legii și era o condiționare ex ante. Dacă această lege ar fi intrat în 2015, tot procesul ar fi fost mai rapid. Apoi Legea prevenției și multe alte măsuri care erau gândite astfel încât să se asigure o implementare mai rapidă, dar și mai transparentă a proiectelor europene în România.

 

Interviu realizat de LIDIA MOISE

TAGS : Economie TVA Guvernul Ciolos Finante
Mai multe din Interviu
Comentarii
Total 0 comments.
3648
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.