Pe aceeași temă
Potrivit unor surse judiciare, prevederile afectează atât anchetele în curs, procesele, dar şi dosarele în care deja au fost date condamnări.
CITEŞTE PROIECTUL DE MODIFICARE A CODULUI PENAL
Nu doar valoarea prejudiciului ii va scapa pe multi, ci a doua conditie introdusa pentru ca abuzul in serviciu sa fie infractiune. Si anume, plangerea prealabila a partii vatamante. Acest lucru înseamnă că procurorii nu s-ar mai putea autosesiza pentru a începe o anchetă de abuz în serviciu. Altfel spus, daca Primaria, Consiliul Judetean sau Ministerul nu face plangere in cauzele anchetate sau in curs de judecata, procesele se inchid, scrie HotNews.ro.
Prin aceasta modificare scapa de ancheta penala si de procese toti primarii, sefii de consilii judetene, ministri in caz ca prejudiciul din dosarele lor este sub 200 de mii lei.Printre cei care pot scapa se numara fostul ministru de Interne Gabriel Oprea pentru folosirea abuzivă a coloanelor oficiale, preşedintele PSD Liviu Dragnea (în dosarul Bombonica in care este trimis in judecata pentru instigare la abuz in serviciu si la fals intelectual, prejudiciul fiind de doar 100 de mii de lei. ), fostul preşedinte CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu, foştii miniştrii implicaţi în dosarul Microsoft. Ei fie nu se încadrează la limita prejudiciului, fie fapta nu a fost sesizată de instituţiile sau persoanele vătămate, condiţiile fiind cumulative.
Chiar si in situatiile in care prejudiciul cumulat rezultat dintr-un abuz in serviciu, avocatii ar putea sa sparga infractiunea pe fiecare act material dintr-o licitatie, de pilda, astfel incat sa scada sub pragul de 200 de mii de lei.
Redefinirea abuzului in serviciu prin introducerea celor doua conditii suplimentare echivaleaza cu o amnistie mascata.
Pentru infracţiunea de abuz in serviciu pedeapsa propusă este micşorată mai mult de jumătate: în loc de 2-7 ani cât este în prezent, se propune o pedeapsă de la 6 luni la 3 ani sau amendă (penală).
Pretextul acestor modificari profunde este modificarea definiţiei infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută la art. 298 Cod Penal, ceruta in urma unei decizii a Curtii Constitutionale. Astfel, se introduce formularea cerută de judecătorii CCR, care să înlocuiască sintagma "îndeplineşte în mod defectuos” cu una care să însemne "îndeplineşte prin încălcarea legii". Astfel definitia devine: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii...”.
Conflictul de interese- schilodit, iar neglijenta in serviciu eliminata
Proiectul de OUG initiat de guvernul PSD prevede de asemenea eliminarea din Codul Penal a infracţiunii de „neglijenţă în serviciu”, pedepsită în prezent cu o pedeapsă de la 3 luni la trei ani sau cu amendă.
De asemenea, ar urma să fie modificată definiţia infracţiunii de conflict de interese, de la art. 301 Cod Penal.
Din definiţia infracţiunii de conflict de interese este eliminată interdicţia privind „o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”. În rest rămâne neschimbată, astfel: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Procurorul general si sefa Inaltei Curti se opun modifcarilor
Procurorul general Augustin Lazăr şi şefa ÎCCJ, judecătoarea Cristina Tarcea, au declarat că nu sunt de acord cu propunerile ministrului Florin Iordache.
Întrebat cum vede posibila dezincriminare a unor infracţiuni, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat că „s-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicaţie" şi că la abuzul în serviciu ar fi „total exagerat". În plus, Lazăr spune că instituţia Ministerului Public nu susţine acte de clemenţă ca graţierea şi amnistia şi că nu au fost consultaţi de Ministerul Justiţiei, până miercuri, cu privire la astfel de proiecte.
"Am vazut si alte variante in care anumite montaje au fost facute pentru a servi unei emotii colective care se produce in aceste zile, din pacate, in Romania pentru a sustine acest proiect de lege penibil, care este sustinut de o emotie colectiva", a declarat Lazar, conform HotNews.ro.
"Ideea generala este ca nu poti avea incredere in magistrati, ca din acest motiv trebuie sa venim cu un act de clementa, sa corectam noi ce fac magistratii. Este fals! Asa ceva nu exista. Magistratii sunt oameni seriosi, noi trebuie sa avem incredere in Justitie, este o justitie europeana si se va vedea la sfarsitul fiecarui dosar daca exista vinovatii sau nu exista vinovatii", a adaugat el.
"Vointa legiuitorului a fost foarte clara cand a incrimat acel fapte. Si noi trebuie acum, daca am inceput niste cauze ele trebuie sa mearga la instanta sau, daca sunt la instanta, trebuie sa avem incredere in judecatorii care le vor judeca", a explicat procurorul general.
''S-ar vedea ca dezincriminarea este facuta cu dedicatie. Lucrurile sunt foarte clare si nu as dori sa le analizez mai profund pentru ca sunt foarte clare. (...) Nu avem nevoie sa facem o inginerie juridica pentru a dezincrimina anumite categorii de acte antisociale. Lucrurile sunt clare pentru cine citeste textul. La fel si cu alte fapte. Ar fi total exagerat, spre exemplu, ca la abuzul in serviciu sa se faca o incriminare astfel incat sa se ajunga ca o buna parte din cauzele DNA sa ramana in aer'', a spus Lazar, citat de Agerpres.
Aceeaşi poziţie a adoptat şi şefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea, care a precizat că graţierea pare făcută cu dedicaţie şi că ordonanţele Guvernului se vor aplica dosarelor care sunt deja pe rol, menţionând şi că nu înţelege de ce se acţionează cu atâta grabă. În fapt, o soluţie juridică mult mai previzibilă şi mai clară ar fi un proiect de lege în acest sens care să fie trecut prin Parlament. Tarcea a ţinut să sublinieze că, indiferent că avizul CSM este unul consultativ, este unul dat de oameni cu specialitate, „or mă îndoiesc că în şedinţa de Guvern sunt foarte mulţi miniştri absolvenţi ai Dreptului".
Cum este definit in prezent abuzul in serviciu fara limita de suma si plangere prealabila
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
Guvernul Grindeanu a intentionat sa adopte miercuri prin Ordonanta de Urgenta gratierea si sa dezincrimineze o serie de infractiuni din Codul Penal, insa demersul secret al Guvernului a fost blocat de prezenta presedintelui Klaus Iohannis care a prezidat sedinta si a cerut scoaterea proiectelor de pe ordinea de zi.
