Pe aceeași temă
Dacă aţi discutat vreodată despre găurile negre sau despre Big Bang şi evoluţia universului, acest lucru s-a întâmplat şi graţie cărţilor lui Stephen Hawking. Un fizician şi cosmolog care pe 8 ianuarie a împlinit 75 de ani, în ciuda unei boli, scleroză laterală amiotrofică sau boala Lou Gehrig, care nu îi lăsa şanse prea mari de supravieţuire. Diagnosticul dat încă de la începutul carierei nu l-a împiedicat să îşi continue cercetările şi să devină în timp un prolific popularizator al ştiinţei şi, posibil, cel mai cunoscut fizician de după Einstein.
Editura Humanitas vă invită vineri, 20 ianuarie, la ora 19.00, în Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la un dialog despre găurile negre, spaţiu, timp şi Univers, inspirat de Stephen Hawking. Invitaţi: Gheorghe Stratan (cercetător IUCN-Dubna şi IFIN- HH, Măgurele şi traducător al cărţilor lui Stephen Hawking), Gina Isar (cercetător Institutul de Ştiinţe Spaţiale), Adrian Sonka (cercetător Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”), Vlad Zografi (coordonatorul colecţiei de ştiinţă a Editurii Humanitas). Moderator: Corina Negrea (realizator emisiuni Radio România Cultural).
Calculele şi observaţiile lui Stephen Hawking şi ale echipelor din care a făcut parte sunt cele care au arătat că găurile negre emit radiaţie şi că, în decursul a miliarde de ani, ele se evaporă. Trecând odată cu el de la singularităţile găurilor negre aflate în mijlocul galaxiilor, către care au început să se îndrepte telescoapele, la cea care a declanşat Big Bang-ul, am putut afla informaţii despre originea şi expansiunea Universului.
Prima dintre cărţile lui, „Scurtă istorie a timpului”, apărută în 1988, a stat în lista de bestseller-uri a Sunday Times pentru patru ani după publicare. În ea se găsesc răspunsuri la întrebările care i-au ghidat cercetarea: Cum s-a născut universul? Este timpul reversibil? Este spaţiul nemărginit? Există şi alte dimensiuni spaţiale, care scapă percepţiei noastre? Arta lui Hawking e de a găsi imagini intuitive, pregnante, prin care stimulează fantezia şi curiozitatea oricărui cititor, fie că este sau nu iniţiat în fizica fundamentală. Succesul cărţii continuă şi acum, volumul ajungând la vânzari de peste 10 milioane de exemplare în toată lumea.
Cercetările au fost însoţite de publicarea a sute de articole şi de scrierea unor noi cărţi, pentru adulţi sau copii, şi o biografie. La Editura Humanitas au apărut: „Scurtă istorie a timpului” (1994); „Visul lui Einstein şi alte eseuri” (1997); „Universul într-o coajă de nucă” (2004); (împreună cu Leonard Mlodinow) „O mai scurtă istorie a timpului” (2007) şi „Marele plan” (2012); „Teoria universală. Originea şi soarta universului” (2014); (împreună cu Lucy Hawking) „George şi cheia secretă a universului” (2009), „George în căutare de comori prin Cosmos” (2010), „George şi Big Bangul” (2012) şi „George şi codul indescifrabil” (2016). Biografia sa este relatată în „Scurtă istorie a vieţii mele” (2015), precum şi în cartea lui Jane Hawking „Dragostea are 11 dimensiuni: Viaţa mea cu Stephen Hawking” (trad. rom. Humanitas, 2013).
Stephen W. Hawking s-a născut pe 8 ianuarie 1942, exact în ziua când se împlineau trei sute de ani de la moartea lui Galileo Galilei. După studii la Oxford şi un doctorat susţinut la Cambridge, Hawking devine titularul Catedrei de matematică de la Cambridge, catedră în fruntea căreia s-a aflat, cu trei secole în urmă, Isaac Newton. Împreună cu Roger Penrose a elaborat teoria asupra găurilor negre şi a demonstrat că, în conformitate cu relativitatea generală, spaţiul şi timpul trebuie să fi avut un început în marea explozie (Big Bang). În ciuda bolii care l-a ţintuit în scaunul cu rotile, Hawking şi-a continuat cercetările, aflându-se în prima linie a fizicienilor care caută o teorie unificatoare ce ar explica întregul univers. Pe de altă parte, a publicat lucrări destinate publicului larg, în care a oferit o imagine intuitivă asupra cercetărilor de vârf din fizica fundamentală.
Accesul la eveniment este gratuit şi se face pe baza unei rezervări prin Eventbook.
