Marea Mistificare Penală se destramă

În iunie anul trecut, pe treptele DNA, Drag­nea oferea țării o opțiune otrăvită. Românii - spunea el – trebuie să aleagă în­tre spectacolul cătușelor (anticorupție) și o pâine mai bună, între jus­ti­ție și bunăstare. Ce-i drept, oferta electorală a PSD a conținut o cantitate uriașă de pâine sub forma creș­terilor pe hârtie de salarii, pensii, burse, reduceri de taxe și impozite, investiții etc. Rezultatul a fost o vic­torie istorică pentru PSD, care a constituit prilejul pri­mei mari mistificări. În loc să interpreteze rezultatul alegerilor ca pe un mandat pentru a duce la îndeplinire promisiunile din campanie, PSD și ALDE au pretins că pe 11 decembrie au primit răspuns la ultimatumul justiție versus bu­năstare, că românii au ales-o în mod evi­dent pe cea din urmă și că, prin urmare, au mandat legitim să suprime lupta an­ticorupție prin cele două ordonanțe de ur­gență. Această mistificare a fost de­mon­tată în mod spectaculos duminică seara de cei aproape 100.000 de oameni care au protestat în București și în restul țării îm­potriva ordonanțelor antijustiție. Mesajul transmis de oamenii ieșiți în stradă a fost că PSD-ALDE nu au nicio legitimitate să atace fundamentele statului de drept și ale democrației doar pentru că au câștigat o rundă de alegeri.

Protestele de duminică distrug, de ase­me­nea, mitul propagandei televiziunilor aser­vite că românii s-ar fi săturat de an­ti­co­rupție și și-ar fi pierdut încrederea în DNA. Mii de ore de emisiuni pro­pa­gan­dis­tice la Antena 3 și RTV prin care s-a în­cer­cat compromiterea și decredibilizarea DNA și a procurorului-șef Laura Codruța Kö­vesi s-au dovedit inutile și ineficiente. Românii preo­cupați de soarta cetății s-au dovedit imuni la acest bom­bardament cu otravă pro­pagandistă. Aceste două eșe­curi de proporții ar tre­bui să fie suficiente pentru a determina demisia Gu­vernului Grindeanu.

Dragnea și PSD au mai spus că vor „corecta ab­u­zurile“ în parlament și că își doresc o jus­tiție cu adevărat independentă, care să protejeze cetățeanul. Sugestia transparentă era că DNA are statut privilegiat în cadrul sistemului de justiție și că se comportă ca „organ de represiune“ sau, în cazul dem­nitarilor, ca „poliție politică“ și că amin­ti­ta corecție ar fi trebuit să aibă drept obi­ect încetarea acestei stări de lucruri și re­facerea echilibrului sistemului. Și această ficțiune a fost demistificată. Toate com­po­nentele sistemului de justiție – Parchetul General, DIICOT, DNA, Înalta Curte, CSM, chiar și gardienii din sistemul pe­nitenciar – au respins cele două or­do­nan­țe. Toți au conturat un consens la nivelul justiției că cele două acte normative sunt neavenite. Această respingere fără echivoc este suficientă pentru a determina demisia ministrului Iordache și, în solidar cu el, a prim-ministrului. Dacă beneficiarii nor­me­lor pe care dorești să le introduci resping aceste norme, ce justificare posibilă mai poți avea să forțezi adoptarea lor? Cui mai pot fi ele de folos, dacă înșiși cei chemați să le pună în aplicare nu găsesc niciunul? Cei care au încercat să întoarcă procurorii din parchete împotriva procurorilor DNA, pe procurori contra judecătorilor, pe ju­decători contra Înaltei Curți, populaţia îm­potriva anticorupției, printr-o propagandă agresivă, au eșuat. Sistemul, în pofida disfuncțiilor sale evidente, a reușit să dea dovadă de unitate în fața unei agresiuni evidente.

În noaptea alegerilor, Dragnea a ținut să dea asigurări partenerilor străini ai Ro­mâniei că guvernarea PSD-ALDE va onora toate parteneriatele externe ale țării. După care aparatul de propagandă a început să lanseze ipoteze că, odată cu instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, Statele Unite vor slăbi suportul pentru statul de drept și anticorupție, că Uniunea Europeană s-a cam săturat să facă pe polițistul, are alte probleme mai importante și că ar vrea să închidă Mecanismul de Cooperare și Ve­rificare, drept pentru care Florin Iordache a și declarat că speră ca acest lucru să se întâmple încă de anul acesta. Dragnea chiar s-a întors de la Washington destul de sigur pe el că poate face ce vrea și s-a apucat să vorbească de lovitură de stat și alte grozăvii. Este a treia minciună de­mis­tificată într-o manieră lipsită de echivoc. Ambasada americană a deplâns adoptarea celor două ordonanțe și la fel au făcut am­basadele Marii Britanii, Germaniei și Ca­na­dei. Viitorul secretar de stat Rex Tillerson s-a angajat în fața Congresului că va con­tinua să susțină lupta anticorupție în Ro­mânia. Comisia Europeană a subliniat explicit în raportul MCV că reformele nu sunt ireversibile și că, dacă guvernul adop­tă cele două ordonanțe, întreaga evaluare pozitivă va fi revizuită în sens opus, iar An­gela Merkel, liderul principalului par­te­ner european al României, Germania, a avertizat asupra consecințelor grave pe ca­re le pot avea diluarea și relativizarea lup­tei anticorupție. Numai Tăriceanu, același inept Tăriceanu, a cerut denunțarea MCV. Și după aceea, ce ar urma? Romexit?

Pentru a rezuma, toate mistificările PSD-ALDE au fost demontate. Populația, sis­te­mul de justiție și cei mai importanți aliați externi ai României se pronunță împotriva „ordonanțelor-elefant“ care torpilează sta­tul de drept. Iar guvernul, guvernul ce face? Organizează o mascaradă de dez­ba­tere publică și se ține cu dinții de cele două reglementări. Acum, însă, măștile au căzut. Nici Dragnea, nici guvernul nu mai pot pretinde că aceste două ordonanțe/legi sunt altceva decât pumnale înfipte în inima democrației și a statului de drept din România, acte de trădare a interesului național și de subminare a sistemului de alianțe și parteneriate strategice ale Ro­mâniei.