Franța se mai revoltă o dată contra „monarhiei“

Mai sunt mai puțin de trei luni (23 aprilie - prima rundă) până la alegeri și ultimul sondaj (Odoxa) arată că majoritatea elec­toratului francez (61%) și-ar dori ca fostul premier François Fillon să iasă imediat din lupta pen­tru Palatul Elysée. Și alte institute de sondare – Ifop și BVA – arată că, în lumina ultimelor evenimente, Fil­lon ar pierde încă din pri­mul tur, cu maximum 20% din voturi, în fața unei Ma­rine Le Pen care ar obține 25%, și a lui Emmanuel Ma­cron (fost ministru al Eco­nomiei, acum centrist independent), care ar lua 20-22%. Potrivit acelorași analize, Macron ar câștiga turul al doilea, cu 63%, contra 37% pentru lidera extremei drepte franceze.

Ce s-a întâmplat în decurs de câteva zile? Nimic atât de neobișnuit pentru Franța. Po­liția anticorupție a făcut o razie la bi­roul senatorial al lui Fillon după dez­vă­luirile din presă că fostul premier și-ar fi plătit cu sute de mii de euro membri ai fa­miliei. Nepotismul e o meteahnă veche și extrem de răspândită a aleșilor francezi - cel puțin 20% dintre parlamentarii fran­cezi își angajează membri ai familiei. Și, de multe ori, cei care beneficiază de jo­bu­rile privilegiate nici nu se obosesc să facă ceva pentru banii publici care le sunt puși pe tavă. Aparent, conform acuzațiilor din presă, este exact ce s-a întâmplat în cazul soției și al copiilor lui Fillon.

Sunt două chestiuni aici: prima, a ile­ga­lității - dacă se dovedește că joburile erau doar o ficțiune, prin urmare că familia lui Fillon a primit bani pentru o muncă pe ca­re n-a făcut-o. O anchetă preliminară cau­tă acum să stabilească dacă Penelope Fil­lon, soția fostului premier (de unde și nu­mele scandalului, Penelopegate), a lucrat într-adevăr ca asistent parlamentar pen­tru banii primiți. Poliția judiciară a ridicat deja documente din sediul Parlamentului. Autoritățile judiciare au cerut, de ase­menea, documente de la Se­nat, unde ar fi fost an­gajați doi dintre copiii lui François Fillon - Marie și Charles (acum avocați). Po­vestea datează de acum ze­ce ani, pe vremea când Fil­lon era senator. Fillon in­sistă că e nevinovat, că nu a făcut nimic ilegal și acuză forțe din um­bră că ar încerca să-l strivească. Totuși, recunoaște că sumele implicate ar putea să nască îngrijorări unora.

A doua chestiune, cu bătăie mult mai lungă și implicații mult mai adânci, este cea a imoralității nepotismului (încă le­gal). Ura față de o elită coruptă, față de ide­ea de caste privilegiate e înscrisă în ADN-ul omului de rând de la Revoluția Fran­ceză încoace. Iar François Fillon, toc­mai cel care trebuia să reprezinte idea­lu­rile republicane, se dovedește a fi un mem­bru al unei aristocrații politice care con­sideră că toate privilegiile i se cuvin din oficiu.

Nepotismul e un obicei practicat pe scară largă și e perfect legal în Parlamentul fran­cez să îți angajezi soția, fiul sau sora. Elec­toratul francez bombăne în surdină de ani la rând contra modului de operare al cla­sei politice. Acum, murmurul se trans­for­mă treptat în furie. Cultura imunității și a privilegiilor – de la bilete gratuite de avi­on și până la șoferi și sedii luxoase – a stâr­nit o revoltă tăcută pe care populiștii o speculează ingenios. Ideea de privilegii, de castă de neatins nu mai este acceptabilă pentru francezi. Nepotismul și impresia că totul li se cuvine e o moștenire a culturii monarhice din Hexagon, cred istoricii. Pâ­nă la penalizarea ei prin lege mai e drum lung. Și totuși, vechea ordine, l’Ancien Regime, se zdruncină.

La ora asta, pare improbabil ca viitorul lider al Franței să mai fie un reprezentant al dreptei conservatoare. Partidul nu mai are pe cine să trimită-n primul rând. Fil­lon a fost prezentat electoratului drept un politician integru, cu norme morale înalte – în opoziție cu foștii săi rivali la nomi­na­lizarea din partid pentru candidatură. (Alain Juppé avea handicapul unei con­damnări de acum zece ani pentru folosirea de fonduri publice ca să creeze joburi fic­tive pentru prieteni, în timp ce Sarkozy e încă anchetat la rândul lui pentru sus­piciune de finanțare ilicită a campaniei elec­torale.)

Aduce Penelopegate puncte în plus pentru Marine Le Pen? Se prea poate. Dar culmea este că Marine Le Pen, cea care pozează în apărătoarea clasei muncitoare, un fel de Ioana d’Arc în luptă cu elitele lacome, e și ea investigată pentru că ar fi folosit frau­dulos 300.000 de euro din fondurile Par­lamentului European pentru a-și plăti stafful din propriul partid, precum și un bodyguard propriu. I s-a cerut să re­tur­neze banii și a refuzat. Diferența dintre ea și Fillon, totuși, este că Frontul Național nu a ajuns până acum să guverneze și să fie considerat castă. Dar asta nu a scutit-o de ironiile celuilalt candidat, inde­pen­den­tul Emmanuel Macron. „Trădează li­ber­tatea prin faptul că ne îngustează ori­zontul, trădează egalitatea pentru că se comportă de parcă alții sunt mai egali ca alții, trădează fraternitatea pentru că urăsc fețele care nu seamănă cu ale lor“, a acuzat Macron, făcând aluzie la motto-ul Revoluției, „Liberté, Égalité, Fra­ter­nité“, invocat frecvent de Marine Le Pen. Emmanuel Macron pare că rămâne în acest moment cu cele mai bune șanse, chiar da­că în trei luni situația se mai poa­te răs­turna de câteva ori.