Pe aceeași temă
UPDATE: Avocatul Gheorghita Mateut, care l-a aparat pe Dan Voiculescu in procesul ICA, a anunțat miercuri că, într-o eventuală menținere a deciziei CSM și de către Curtea Supremă, el va prezenta decizia instanței supreme în acțiunea pe care a înaintat-o deja la CEDO pentru a cere revizuirea sentinței de condamnare a lui Voiculescu.
UPDATE: Judecătorul a declarat că va contesta decizia CSM la Curtea Supremă și, dacă este nevoie, chiar și la CEDO. Argumentul judecătorului este că judecarea incompatibilității nu este atributul CSM ci al Agenției Naționale de Integritate. CSM invocă, însă, pentru excluderea din magistratură a judecătorului Bogdan articolul din legea privind statutul magistraților referitor la incompatibilități și interdicții.
„Este o hotărâre profund nelegală. CSM trebuie să fie un etalon de legalitate în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor. Trebuia să constate că singura instituiţie care avea atribuţii să constate incompatibilităţile judecătorilor era ANI, care întocmise un raport de evaluare, favorabil mie, în sensul că nu am fost incompatibilă şi nici în conflict de interse, care a rămas definitiv, prin neatacarea în faţa instanţei de contencios administrativ”, a spus Camelia Bogdan, citata de Adevarul.
Comunicatul prin care CSM motivează excluderea judecătorului Camelia Bogdan
„În şedinţa de azi, 8 februarie 2017, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva doamnei Camelia Bogdan, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti.
În temeiul prevederilor art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Secţia pentru judecători a aplicat doamnei judecător sancţiunea disciplinară constând în “excluderea din magistratură” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. b) din acelaşi act normativ - „ încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”.
Hotărârea secţiei va cuprinde, alături de alte elemente prevăzute de lege, descrierea faptei pentru care s-a aplicat sancţiunea disciplinară menţionată, urmând a fi redactată şi publicată pe site-ul Consiliului www.csm1909.ro în termen de 20 de zile de la pronunţare.
Aceasta poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”
Două inspectoare din cadrul Inspecţiei Judiciare, Oana Aida Popescu si Ecaterina Mirea, au clasat iniţial cercetarea disciplinară a judecătoarei Camelia Bogdan. Şeful Inspecţiei Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru, a infirmat însă soluţia şi a decis să sesizeze Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu acest caz.
Abaterea disciplinară de care era acuzată judecătoarea Camelia Bogdan este prevăzută la articolul 99 lit. b) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor: „Constituie abateri disciplinare: (...) b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”.
„Art. 100 - Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; c) mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanţă sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă aceasta; d) excluderea din magistratură”.
Speta este apanajul exclusiv al Agenţiei Naţionale de Integritate
Pe 11 mai 2016, ANI a arătat într-un raport că Inspectia Judicara nu poate stabili dacă un magistrat se află în compatibilitate. „Magistraţii sunt supuşi procedurii de evaluare ce reprezintă apanajul exclusiv al Agenţiei Naţionale de Integritate”, se arată în raportul ANI. „ Stabilirea, în sarcina lor, a oricărei stări de incompatibilitate sau de conflict de interese de natură administrativă nu se poate realiza decât prin întocmirea unui raport de evaluare, de către inspectorul de integritate, adică prin instrumentarea exclusivă a acestei situaţii de către Agenţia Naţională de Integritate”, susţin inspectorii de integritate.
Inspectorii arată că având în vedere calitatea de subiect activ al Legii nr. 176/2010 pe care magistraţii o deţin, „Agenţia Naţională de Integritate devine singura instituţie care poate încadra şi poate stabili că o anumită situaţie apărută în sarcina unui magistrat reprezintă sau nu o stare de incompatibilitate sau de conflict de interese de natură administrativă”.
„Nici Inspecţia Judiciară şi nici altă instituţie din sfera celor care coordonează exercitarea profesiei de magistrat nu poate stabili în mod individual că un anumit magistrat s-a aflat/se află sau nu în stare de incompatibilitate sau de conflict de interese de natură administrativă, întrucât aceasta nu reprezintă o atribuţie a sa, încălcându-se sfera de competenţă a Agenţiei Naţionale de Integritate, cu atât mai mult cu cât, în stabilirea unui asemenea incident juridic, ANI demarează procedura legală specifică, care se finalizează cu un raport de evaluare, procedură ce reprezintă exclusiv atribuţia acestei instituţii”, se arată în raportul citat.
Concluzia raportului: „Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară sunt sesizate de către Agenţia Naţională de Integritate doar după această din urmă instituţie a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese, nici CSM şi nici Inspecţia Judiciară neavând în atribuţii constatarea unor asemenea situaţii”.
Acuzele lui Ciuvica
Camelia Bogdan a fost acuzată că a acceptat să fie sponsorizată de ministerul Agriculturii, cu participarea la un curs de două săptămâni la Poiana Brașov, deși făcea parte din completul de judecată care judeca dosarul ICA, în care ministerul era parte civilă.
Grupul de Investigații Politice (GIP) a publicat documente care arată că, în timp de judeca dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 de lei de la Ministerul Agriculturii, parte în dosar. Mai mult, potrivit GIP, judecătoarea a petrecut și un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov, tot pe banii ministerului.
După ce s-a întors din sejur, judecătoarea Camelia Bogdan a decis, în favoarea Ministerului Agriculturii.
Inculpați celebri judecați sau condamnați de Camelia Bogdan
Printre inculpații celebri pe care i-a judecat Bogdan se află Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vîntu și George Copos, în Loteria 1.
Alte cazuri celebre care au ajuns pe biroul Cameliei Bogdan sunt Rafo-Carom în care a fost condamnat omul de afaceri Marian Iancu și Dosarul Transferurilor. Acesta din urmă a vizat nereguli în transferurile unor fotbaliști români în străinătate.
Au fost condamnați cu închisoare opt persoane celebre: George Copos, Mihai Stoica, Gică Popescu, Ioan Becali, Victor Becali, Cristi Borcea, Jean Pădureanu şi Gigi Neţoiu.
Privatizarea frauduloasa a Institutului de Cercetări Alimentare este dosarul care i-a atras, însă, notorietate, în care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la zece ani de închisoare.
În același dosar, Camelia Bogdan a dispus pedepse cu închisoare pentru:
Gheorghe Mencinicopschi, fost director al Institutului de Cercetări Alimentare,
Corneliu Popa, fost director al Agenţiei Domeniilor Statului,
fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Pantiş,
Jean Cătălin Sandu, fostul şef al Direcţiei Juridice de la Agenția Domeniilor Statului,
Vlad Nicolae Săvulescu, fostul şef al Direcţiei de Privatizare a ADS
pentru Flavius Adrian Pop, şef de serviciu în ADS.
Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Petre Alexandru, Vica Ene şi Grigore Marinescu au primit condamnări cu suspendare.
Un alt dosar greu în care s-a remarcat a fost cel al lui Sorin Ovidiu Vîntu
Atunci, judecătoarea a constatat că certificatul medical prezentat de avocații acestuia era semnat de un medic ginecolog.
De asemenea, Camelia Bogdan a făcut parte, la un moment dat, și din completul care a judecat dosarul Loteria 1, unde era inculpat George Copos.
Camelia Bogdan s-a născut în 1981 la Timişoara și în ultimii ani a activat ca judecător la Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Penală, apoi la Curtea de Apel București. Magistratul este specializat în judecarea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate acestora, precum şi a infracţiunilor grave, săvârşite în sfera criminalităţii organizate.
