Pe aceeași temă
Comisia a trimis o scrisoare de întârziere României, pentru că legea naţională de comercializare a produselor agricole şi alimentare încalcă legislaţia europeană, anunțăagentul guvernamental pentru Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), Horaţiu Radu, precizând că este vorba despre legea care obligă supermarket-urile să comercializeze minimum 51% produse româneşti, stabilind lanţul scurt în aprovizionare.
România a impus marilor comercianţi cu amănuntul să achiziţioneze cel puţin 51% din produsele alimentare şi agricole de la producători locali. Potrivit Comisiei, această condiţie ridică îngrijorări cu privire la respectarea liberei circulaţii a mărfurilor. Această lege le cere de asemenea producătorilor să promoveze produsele de origine românească, restricţionându-şi decizia comercială privind produsele pe care le oferă, ceea ce contravene libertăţii de stabilire.
Potrivit legislaţiei europene, restricţii privind aceste libertăţi sunt premise numai când există o nevoie justificată de a proteja interesul public major, precum sănătatea publică, şi măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puţin restrictive.
Comisia Europeană argumentează că România nu a adus nicio dovadă că măsurile luate sunt justificate şi proporţionale.
Autorităţile române au la dispoziţie două luni să răspundă argumentelor prezentate de Comisie.
„Confirm că azi ne-a fost comunicată deschiderea procedurii de infringement, pe care nu o privesc ca pe o tragedie. Salutăm această dezbatere unde sunt prezenţi toţi actorii interesaţi pe acest subiect. Procedura de infringement trebuie privită în acest context al dezbaterii, ca o oportunitate pentru amendarea cadrului legislativ corespunzător tuturor exigenţelor Comisiei Europene. Noi, Ministerul Afacerilor Externe, prin expertiza pe care o deţinem în materie, suntem la dispoziţia colegilor din Ministerul Agriculturii şi a comisiilor din Parlament, în scopul de a avea un cadru legal cât mai bine articulat şi care să răspundă atât intereselor economice, cât şi exigenţelor europene", a declarat Horaţiu Radu, agentul guvernamental pentru CJUE, în cadrul unei dezbateri la Parlament, potrivit Digi24.
La rândul său, Gabriela Creţu, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a Senatului, a declarat că „este necesară o ameliorare a legii” în urma declanşării procedurii de către Comisia Europeană. Parlamentul a aprobat, pe 8 iunie, iar preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la 11 iulie, o serie de modificări la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, care obligă marile magazine să vândă în proporţie de 51% alimente din producţia internă, informează Adevărul.
Legea a fost adoptată de Parlament în iunie 2016. Ministrul Irimescu avertiza asupra riscului României de a intra în infringement
Fostul ministru al Agriculturii Achim Irimescu declara, în decembrie 2016, când şi-a făcut bilanţul la minister, că România riscă să intre în infringement deoarece Comisia Europeană nu a acceptat definţia lanţului scurt agreată de legea românească. Tot atunci, el a explicat de ce riscă România să intre în infrigment din cauza legii care obligă magazinele româneşti să deţină produse în proporţie de 51% din lanţul scurt.
Astfel, lanţul de aprovizionare este alcătuit din producător, procesator, comerciant şi consumator, iar potrivit legislaţiei europene, lanţul scurt înseamnă eliminarea unei verigi dintre producător şi consumator.
"Fie înlături procesatorul, fie înlături comerciantul. Dar cum nu puteam înlătura nici procesatorul şi nici comerciantul, de aceea în definiţia legii lanţul scurt înseamnă produs local. De aici şi procedura de infrigment", a spus atunci Irimescu.
În momentul în care s-a adoptat legea, comercianţii din România au angajat o firmă de avocatură care să le apere interesele, fiind nemulţumiţi de patru puncte, printre care şi procentul de 51% produse româneşti.
Ministerul Agriculturii a trimis explicaţii la Bruxelles pentru cele patru puncte, însă Comisia Europeană nu a fost mulţumită de explicaţiile pentru punctul cu 51% produse provenit din lanţul scurt şi nici nu a acceptat noua interpretare a lanţul scurt din legea românească.
Ce înseamnă infringement
Prin traducere directa, „infringement” inseamna „incalcare”, mai exact „incalcare de juramant”, adica o chestiune importanta doar pentru oamenii de onoare. Procedura de infringement se refera la o succesiune de pasi ce trebuie parcursi de catre autoritatea unionala – Comisia Europeana – in cazul in care un stat UE incalca legea:
a) – atentionarea statului in cauza. Daca statul incriminat reintra in legalitate, procedura se inchide. Daca se persista in greseala, pocedura continua;
b) – juristii Comisiei Europene dau statul in judecata, la Curtea Europeana de Justitie (CEJ). Procesul nu poate dura mai mult de 2 luni de zile. CEJ se pronunta. Daca statul incriminat este gasit nevinovat, procedura se inchide. Daca statul este gasit vinovat, procedura isi urmeaza calea;
c) – statul vinovat este penalizat cu o amenda foarte mare. Procedura se inchide.
