Pe aceeași temă
Augustin Lazar, procurorul general:
La nivel european, coruptia a deveni un fel de ruleta, in care cei care isi incearca norocul castiga in 9 cazuri din 10, in totala impunitate. Este concluzia unui analist care a studiat (...) acest fenomen rusinos care nu trebuie tolerat in niciun mod.
- Lupta impotriva coruptiei este prevazuta in strategia de stat a Romaniei si in strategia de modernizare a Ministerului Public. Prin urmare, ea va ramane o prioritate ferma pentru Ministerul Public roman.
- Apreciez activitatea DNA din anul 2016 fiind considerabila, superior ca volum si calitate celei din anul 2015.
- Este foarte important sa ne redimensionam resursele in asa maniera, incat sa putem sa ii facem fata. Numarul de cauze ramase nesolutionate a crescut, ramanand spre solutionare 7.500 de dosare, un stoc important. Acest lucru este datorat unei veritabile avalanse de cauze, circa 5.000 de noi dosare.
- DNA va trebui sa gaseasca resursele necesare solutionarii acestei cauze.
- In circa o treime dintre cauze, colegii nostri au reusit sa dea solutii in pana un an de cand au fost sesizate. Cauzele pe care le are in lucru si pe care in mare masura le trimite in judecata sunt voluminoase, complexe, vizand persoane cu inalte functii, care beneficiaza de consiliere juridica inalt calificata, precum si de sustinere din partea unei bune parti a media.
- Intelegem cu totii gradul ridicat de presiune sub care procurorii DNA isi desfasoara activitatea, adesea sub amenintari constante.
- Trebuie sa remarcam aici si calitatile oficiale ale celor trimisi in judecata. Analiza activitatii DNA ne ofera si ocazia reflectarii asupra conduitelor etice ale magistratilor.
Discurs presedintele Iohannis
Va felicit pentru bilantul prezentat. Au trecut aproape 15 ani de cand a fost constituit PNA, in 2002. Romania a demonstrat in acesti ani ca a reusit sa isi mareasca capacitatea de a lupta impotriva coruptiei.
De la an la an, increderea cetatenilor in justitie a crescut. Tara noastra e in punctul de a exporta acest model in regiune.
Aceasta evolutie nu ar fi fost posibila daca in Romania nu s-ar fi produs o temeinica asumare sociala a unui set de valori solide. Nu doar capacitatea statului a crescut, dar, extrem de important, si mentalitatile s-au schimbat.
Am avut doavada acestui fapt recent cand am vazut ca cetatenii Romaniei anului 2017 nu mai tolereaza minciuna sau compromisul, au asteptari ca viata publica sa aiba in centrul ei respectarea legii si integritatea.
S-a intamplat un lucru extraordinar; principiile abstracte au devenit preocupari concrete pentru cetateni, iar cand acestea au fost puse brutal in pericol a existat o reactie civica fara precedent.
Romania a devenit nu doar un model de bune practici, ci si o sursa de inspiratie pentru cetatenii altor state de a-si exprima public refuzul de a mai accepta acte de coruptie. La inceputul acestui an lupta anticoruptie a fost pusa in mod real la incercare. Continuarea luptei anticorputie e o cerinta esentiala daca ne dorim un stat modern.
Incercarile guvernului de a modifica legislatia penala au fost amendate in raportul MCV din acest an, in care se trage un semnal de alarma.
Iata deci ca ireversibilitatea luptei anticoruptie nu e garantata. Masuri legislative care slabesc domeniul de aplicare a infractiunilor anticioruptie, ingerinta politicului, campaniile media la adresa unor magistrati sunt doar cativa dintre factorii care pot afecta radical traseul pe care s-a inscris Romania
Nefericita OUG 13 a fost abrogata. Sabia lui Damocles pare a fi fost pentru moment indepartata.
Avem o legislatie adesea deficitara, incontestabil ea trebuie amendata, dar masuri de modificare a codurilor penale, legi de gratiere colectiva au nevoie de o dezbatare ampla, de transparenta si responsabilitate Sunt aspect de neignorat in Romania anului 2017
Aprecierea oportunitatii unor astfel de masuri trebuie sa fie expresia unei dezbateri reale in Parlament dupa consultarea specialistilor, si care sa includa si punctul de vedere al opozitiei parlamentare
E nevoie de o consultare reala a sistemului judiciar. Actiunile mele ca presedinte au fost fiecare data pentru asigurarea unei cooperari loiale intre institutii.
Datele si cifrele din raportul de activitate arata ca lupta DNA impotriva marii coruptii duce la bunastare sociala, lucru care se va reflecta in primul rand in buzunarele cetatenilor
Un aspect extrem de important ramane cel al recupararii prejudiciilor. O societate in care lupta anticoruptie e eficienta e una in care cei gasiti vinovati nu se mai bucura de banii sau bunurile dobandite prin incalcarea legii.
Lupta anticorutie e necesara si trebuie continuata, dar nu va fi sucienta pentru a combate definitiv acest flagel fara componenta de prevenire.
In acest domeniu, profilaxia trebuie sa insemne integritate si responsabilitate la nivelul conducerii tuturor institutiilor publice. E si una dintre asteptarile legitime ale societatii. Am intrat intr-o noua etapa de maturizare a Romaniei, printr-o cultura a corectitudinii in viata publica. Recuperarea prejudiciilor, preventia, sunt doar cateva dintre masurile pentru care e nevoie de cooperare.
Nu putem reusi in acest demers fara punti reale intre institutiile statului. Romania e intr-un moment in care poate pasi cu incredere pe drumul democratiilor consolidate. Este nevoie de foarte mult echilibru si intelepciune pentru ca progresele sa nu fie pierdute. Trebuie sa primeze desideratul Romaniei de a deveni un stat puternic, care apara interesele cetatenilor sai.
DNa ramane o institutie cheie, cu un rol esential. Va reasigur de faptul ca veti avea in mine un partener si un sprijin neconditionat in consolidarea statului de drept. E convingerea mea ferma ca dezvoltarea reala a Romaniei depinde de asta
Discurs Laura Kodruta Kovesi ( preluare HotNews.ro)
"Este un bilant pe care il prezentam invitatilor, dar si cetatenilor. In aceasta lupta, am avut alaturi de noi cel mai important aliat - cetatenii Romaniei. Fara ei, munca noastra nu ar fi fost posibila. Sunt mii si mii de oameni care vor o societate cladita pe respect".
"Ne-am dorit si ne dorim sa combatem coruptia, dar acest lucru nu este suficient. In Romania, multa lume declara ca sustine lupta anticoruptie, dar am vazut cu totii cat de mult conteaza stabilitatea legislatiei. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin atacuri fara precedent la adresa activitatii procurorilor.
Au fost trimisi in judecata peste 1.270 de persoane - 3 ministri, 6 senatori, 11 deputati, peste 40 de primari, 16 magistrati si peste 20 de directori de companii nationale".
Exista o larga dezabatere privind abuzul in serviciu. Curtea Constitutionala nu a dezincriminat abuzul in serviciu. Abuzul in serviciu nu a fost declarat neconstitutional. Instantele de judecata au aplicat interpretativ aceasta decizie. 15 persoane au fost achitate, dupa ce au fost trimise in judecata anterior pronuntarii deciziei CCR".
Investigatiile penale trebuie dublate de masuri preventive. Daca celelalte institutii nu introduc mecanisme de prevenire si control, cetatenii vor fi in continuare afectati de coruptie.
Achizitiile publice au fost un domeniu prioritar. Mai mult de un sfert dintre inculpatii trimisi in judecata au comis infractiuni de abuz in serviciu. Prejudiciile pentru abuz in serviciu sunt de peste 260 milioane euro.
Exista acum o larga dezbatere despre abuzul in serviciu. CCR nu a dezincriminat abuzul in serviciu. A fost declarata constitutional daca prin sintagma in mod defectuos se intelege cu incalcarea legii
Instantele au aplicat decizia interpretativa si au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz in servbiciu, 15 achitate, incalcand doar HG, regulamente sau ordine interne. Ele fusesera trimise in judecata anterior deciziei CCR
Tipologiile identificate arata ca exista vulnerabilitati majore in achizitiile publice. Atribuirea contractelor e conditionata frecvent de primirea unor sume de bani.
Se achizitioneaza frecvent produse inutile sau aparatura care nu poate fi utilizata. Desi pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare data ca nu e vorba de simple greseli ci ce de abuzuri care mascheaza o mita sau un folos
Multe achizitii se fac cu incalcarea legislatiei secundare, ceea ce lasa societatea neaparata dupa decizia CCR.
Cateva exemple din dosarele DNA si societatea trebuie sa decida daca astfel de fapte prezinta sau nu pericol: Procurorii au avut cazuri cu preturi subevaluate de pana la 800% Poate cineva gresi un pret cu 800%?
La imobilele retrocedate ilegal, pretul platit in plus de stat a fost si de 10 ori mai mare decat de pretul real Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?
Exista situatii in care unele spitale incheie contracte doar cu unele societati. Acest specific al coruptiei a facut ca procentul cerut ca mita din contracte sa fie mai mare decat in alte domenii. Procentul comisioanelor ilegale e cuprins intre 10 si 20% din valoarea contractelor din sanatate
Coruptia din sanatate inseamna si modul in care sunt spoliate resursele sanatatii prin produse supraevaluate sau inexistente. Dorim ca fapte ce[pun in pericol sanatatea publica sa fie sanctionate doar pe erori administrative?
Noi doar aplicam legea si ne dorim sa fim consultati in mod real. Nu credem ca sunt necesare modificari legislative care pot afecta eficienta luptei anticoruptie. Nu credem ca sunt necesare modificari ce aduc atingere independentei magistratilor.
Suntem obligati sa avem reactie cand modificari legislative vizeaza codul penal sau de procedura penala. In aceste zile am simtit cu totii ca facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil si matur. CSM, procurorul general, instantele si parchetele au reactionat unitar.
Recuperarea produselor infractiunii a fost o componenta importanta. Au fost luate masuri asiguratorii de peste 760 mil euro. De multe ori, in cauzele noastre sunt implicate persoane care obtin profituri uriase.
Niciun infractor nu trebuie sa se simta in siguranta, indiferent unde si-a ascuns banii. Am reusit sa sechestram doua proprietati in Franta de peste 3,5 mil euro. Am blocat conturi in Cipru, Elvetia si Germania.
Procurorii DNA au participat in aproape 15.000 de sedinte de jucata judecata. ICCJ a ramas reperul de jurisprudenta in activitatea noastra.
Instantele au condamnat definitiv11 deputati
Solutiile pronuntate au confirmat eforturile de eficienta ale procurorilor. Procentul de achitari s-a mentinut la 10%
Cele mai multe motive de achitare au fost determinate de achitarea legii penale mai favorabile, achitarea unor decizii ale CCR sau aprecierea probelor. Procentul e sub media europeana si arata ca justitia e functionala in Romania
In 2016 judecatorii au decis definitiv confiscarea si recuperarea in suma peste 226 mil euro Acesti bani trebuie sa intre efectiv in buget si obligatia revine organelor fiscale care trebuie sa execute aceste hotarari
Activitatea DNA a fost marcata de deciziile CCR. Durata de solutionare a cauzelor penale a crescut considerabil.
Un procuror DNA are in medie peste 100 de dosare de solutionat in acelasi timp
Atacurile la adresa sistemului judiciar si a DNA au fost fara precedent. Intregul sistem s-a confruntat cu atacuri incredibile, cu angajarea de firme specializate in actiuni de intimidare
Am sesizat CSM, care si-a indeplinit rolul de garant al independentei. Respectam libertatea de opinie, dar nu trebuie neglijat fenomenul informatiilor false care poate afecta grav credibilitatea si increderea in justitie
Prioritatile DNA vor viza dosarele de coruptie la nivel inalt, frauda in achizitii publice, in special in sanatate si achizitii publice
Noi suntem procurori si am depus un juramant, sa respectam legea. Legea ni se aplica si noua. Tot ce facem facem sub controlul CSM si al instantelor. Un procuror nu falsifica dosare, probe, nu are o agenda ascunsa, nu face jocuri politice
Alti magistrati, judecatorii, vin si controleaza munca procurorilor Astfel de acuzatii au fost facute de cele mai multe ori de condamnati sau inculpati. Presiunile din spatiul public depasesc limitele acceptabile intr-o societate democratica. Cetatenii trebuie sa stie ca actele unui procuror sunt aprobate sau respinse de un judecator. Judecatorii decid in dosarele DNA.
Cand procurorii au incalcat legea sau etica, au ajuns in fata instantei sau au plecat din DNA. Exigentele noastre sunt numai cu noi insine.
Inchei cu un mesaj pentru colegii din DNA: Va multumesc pentru efortul profesionist si constant din acest an. Am continuat activitatea onest si profesionist. Suntem procurori si am ales sa lucram in DNA pentru ca ne pasa, ne pasa de tara in care traim, ne pasa de Romania.
Imi doresc sa continuam acest drum si sa nu uitam ca noi suntem DNA. Cel mai important efect al dezbaterii publice anticoruptie a fost de solidarizare
11:00 - Si presedintele Klaus Iohannis a ajuns la sediul DNA, fiind intampinat de procurorul-sef, Laura Codruta Kovesi.
10:57 - A venit si ambasadorul francez la Bucuresti, Francois Saint-Paul.
10:42 - Presedintele Klaus Iohannis va sustine o alocutiune, incepand cu ora 11:15.
10:20 - La sediul DNA a sosit seful DIICOT, Daniel Horodniceanu.
Raportul anual de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2016 va fi prezentat, miercuri, de procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Şedinţa este programată să înceapă la ora 11.00, la Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional din Bucureşti.
La reuniune sunt aşteptaţi să participe preşedintele Klaus Iohannis, ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazăr, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, vicepreşedintele CSM, Cristian Ban, preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, precum şi procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.
În 7 februarie, procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kovesi afirma că, în 2016, din peste 400 de dosare trimise în instanţă, doar 1 la sută au fost restituite, restituirea neînsemnând însă încheierea procesului penal.
"Statistic, anul trecut procurorii au trimis în instanţă 403 dosare şi doar patru au fost restituite definitiv la DNA, adică într-un procent de sub 1 la sută", a declarat Kovesi, la Radio România Actualităţi.
Ea a precizat că restituirea nu inseamnă finalul procesului penal, nu înseamnă că persoana respectivă este vinovată sau este nevinovată.
"Au fost cazuri în care s-au dat soluţii de condamnare", a explicat Laura Codruţa Kovesi.
Direcţia Naţională Anticorupţie anunţase, înainte de declaraţia procurorului-şef, că în ultimele şase luni ale anului 2016 nu s-a înregistrat nicio restituire definitivă.
De asemenea, instituţia mai consemna că, la criteriul "restituiri definitive”, pe anul 2015 s-a dispus restituirea definitivă în patru dosare, iar în anul 2014 tot în patru dosare.
"Restituirea dosarului la procuror vizează completarea urmăririi penale în conformitate cu precizările făcute de judecătorul de cameră preliminară şi nu echivalează cu exonerarea de răspundere penală a inculpatului. În unele situaţii restituirea poate să vizeze şi aspecte de formă ale rechizitoriului", preciza Direcţia Naţională Anticorupţie.
