Spre restaurație în educație

PSD s-a angajat într-un efort masiv de restaurație a controlului partidului stat asupra sistemului de învățământ.

Cristian Campeanu 28.02.2017

De același autor

 

PSD, expert în știința disimulării, nu ne spune că vrea să dezincrimineze abuzul în serviciu pentru a submina DNA și lupta anticorupție, ci că vrea să „armonizeze legislația penală cu deciziile Curții Cons­ti­tu­țio­nale și să asigure inter­pre­tarea unitară a acesteia“. Nu își propune să subordoneze justiția instituțiilor politice prin adoptarea unei legi a răs­punderii magistraților, ci să „facă o reformă exhaustivă a sistemului și să repare abu­zurile“. Nu există practic ni­ciun domeniu de guvernare în care PSD să nu vorbească despre măsuri revoluționare care vor „îm­bu­nătăți viața românilor“ și care să nu ascundă, de fapt, un program amplu și agresiv de res­taurație a dominației partidului-stat.

 

Cu excepția justiției, nicăieri nu este această practică a dublului limbaj mai evidentă decât în educație. Ministrul Pavel Năstase a anunțat că dorește ca până la sfârșitul anului să adop­te o nouă Lege a educației naționale, care va îngropa definitiv Legea 1 din 2011, elaborată sub conducerea lui Daniel Funeriu pe baza prin­cipiilor și strategiei de reformă formulate de predecesorul său, Mircea Miclea. Drept mo­ti­ve pentru adoptarea unei legi noi au fost in­vocate programul de guvernare, nevoia de ar­monizare cu alte acte normative, precum și eli­minarea inconsistențelor din legea actuală generate de numeroasele mo­dificări aduse în timp. În plus, ni se spune, chiar pre­șe­din­tele Iohannis își dorește o le­ge nouă, ce-i drept, în 2018, deci de ce să nu-i oferim una chiar de anul acesta?

 

Citite prin grila demistificării, intențiile PSD în educație apar în lumina sinistră a res­tau­ra­ției. În primul rând, in­con­sis­tențele din actuala lege sunt în cea mai mare parte opera PSD care, din 2012 încoace, se străduiește să elimine una câ­te una reformele Miclea-Funeriu. Acum, sub pretextul armonizării și coerenței, re­for­ma va primi lovitura de grație. În 2015, PSD a mai încercat să adopte o lege a educației. Atunci, Mircea Miclea avertiza într-un interviu acordat revistei noastre că scopul acesteia e „să fie menajate interesele majorității me­diocre, nu să fie promovate opțiunile mi­no­ri­tății competente“. Astăzi, singura cea mai im­portantă schimbare despre care se vor­bește este introducerea unor forme diferite de ba­calaureat, cu examene mai dificile și mai ușoa­re, care să producă un număr cât mai mare de absolvenți. Inițiativa nu este no­uă și aparține, evident, Ecaterinei Andro­nes­cu, ca­re vorbea încă din 2012 despre in­tro­ducerea unui bacalaureat mai ușurel, însoțit de probă practică, pe care l-a numit „ba­ca­lau­reat pro­fesional“. Ideea bacalaureatului diferențiat este, fără îndoială, atractivă atât pentru ma­jo­ri­tatea elevilor, care se vor afla în situația fe­ricită de a putea alege, pentru pă­rin­ții aces­to­ra, dar și pentru majoritatea li­ce­e­lor și pro­fe­so­rilor din România, care, potrivit cifrelor da­te publicității de minister anul tre­cut, produc în proporție de peste 40% anal­fa­beți func­țio­nali. Or, coborârea standardelor de per­for­man­ță este un mijloc aproape sigur de a-ți asi­gu­ra sprijinul majorității pentru po­li­ti­cile antire­for­miste. Tot în 2015, Miclea afir­ma că „Cine vrea să facă schimbarea în edu­cație trebuie să-și asume o doză de conflict cu majoritatea din sistem, pentru că, din pă­cate, nu se mai poate face schimbarea decât ac­ceptând că o parte se va opune și va în­cer­ca să boicoteze mersul înainte, responsabil. Te­merea mea es­te că această nouă lege a edu­cației va fi un compromis în jos, va re­du­ce din con­flic­tua­li­tate, pentru că va reduce din standarde“.

 

Aceleași temeri sunt valabile acum. Potrivit lui Năstase, „noua lege ar urma să fie ela­bo­ra­tă cu sprijinul comisiilor de specialitate din parlament, cu Consiliul Național al Rectorilor și prin consultări cu asociațiile de părinți“. Prin „comisiile de specialitate din parlament“ cititorul trebuie să înțeleagă comisia de în­vă­ță­mânt din Senat, condusă de ani buni de ace­eași Ecaterina Andronescu, principalul stâlp politic al sistemului, cerberul care îl păzește pe acesta de orice amenințare reformistă. Con­siliul Național al Rectorilor este o asociație lucrativă al cărei scop este să mențină ri­di­ca­tă profitabilitatea fabricilor de diplome, motiv pentru care, în numele autonomiei uni­ver­si­tare, s-a opus în mod sistematic introducerii unor standarde academice înalte. Năstase a ui­tat să menționeze sindicatele, dar sin­di­ca­tele, inclusiv prin vocea celebrului Marius Nis­tor, nu au uitat să se pronunțe entuziast îm­po­triva Legii Funeriu, pe care au acuzat-o di­rect că nu servește sistemului și au cerut re­ve­nirea la situația anterioară.

 

Cu asumarea unor standarde scăzute, ela­bo­rate pentru a servi majorității mediocre re­zis­ten­te la reforme, și cu parteneri al căror scop declarat este menţinerea statu-quo-ului, este evident că, sub conducerea lui Năstase și An­dronescu, PSD s-a angajat într-un efort ma­siv de restaurație a controlului partidului stat asupra sistemului de învățământ. Dacă mai există profesori care cred că aceasta este în interesul lor, ar fi cazul să reflecteze la epi­so­dul în care documentele care conțineau con­tractul colectiv de muncă semnate în de­cem­brie de fostul ministru Dumitru cu sindicatele au dispărut în mod misterios doar pentru a ser­vi noului guvern drept mijloc de a dispune discreționar de fondurile de la buget.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22