Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Cum ar trebui să răspundă România „Europei cu două viteze”
2017-03-02
10
Deși pretinde că lansează „o dezbatere onestă” despre viitorul Europei Unite, așa numita Carte Albă prezentată de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pare că oferă cinci scenarii egal îndreptățite pentru reforma UE până în 2025.

 

 

 

 În realitate procedează ca un prestidigitator de circ. Îți distrage atenția de la singurul scenariu care contează cu adevărat și singurul care a fost luat cu seriozitate în discuție: Europa cu două viteze. Adică pe de o parte un nucleu dur, care își asumă un proces de integrare mai aprofundat în domenii în care alții nu sunt gata să se alinieze ușor, și o periferie. A pretinde altceva este pierdere de timp și spațiu. Orice pretenție că lucrurile ar sta altfel este în cel mai bun caz naivă iar în cel mai rău, mincinoasă.

 

Scenariul 1- „continuăm ca până acum” sau „business as usual” nu poate fi luat în considerare de vreme ce pare să existe un consens că ceva nu merge în mecanismul european și trebuie schimbat. Deci a continua ca până acum este un nonsens. A-l pune în discuție este un altul.

 

Scenariul 2- „reducerea Uniunii Europeană la piața comună” este varianta minimală. Cât mai puțină Europă cu putință. Deși este singurul care, după opinia mea are sens-, este nomina odiosa printre birocrații de la Bruxelles în frunte cu Juncker, care de altfel nu și-a ascuns ostilitatea față de el chiar în discursul din Parlamentul European. Nimeni nu dorește nici măcar să îl ia în calcul la Bruxelles, unde domină discursul despre „valorile europene”, despre „Europa socială” etc. și de aceea nu are nici o șansă, cu atât mai puțin cu cât singurii care îl susțineau erau britanicii.

 

Scenariul 5- varianta maximală- este gândit în opoziție cu Scenariul 2. Este vorba de cât mai multă Europă cu putință sau, altfel spus, proiectul „Statelor Unite ale Europei. Deși dezideratul rămâne, acest scenariu este, evident, o utopie irealizabilă din punct de vedere practic până în 2025 și, prin urmare, chiar dacă rămâne un vis frumos, nu are rost să ne batem capul cu el.

 

Scenariul 4 este un scenariu intermediar. Europa se retrage din anumite zone și se concentrează mai mult asupra altor. Ideea ca UE să se retragă din anumite zone unde nu a performat, ar avea anumite merite dacă domnii de la Comisie nu ar fi prezentat-o într-un mod lipsit de onestitate, chiar perfid. Bunăoară,  Europa are un track record  catastrofal în gestionarea conflictelor militare, începând cu Iugoslavia, continuînd cu Libia și terminând cu Ucraina și Siria. Ai aștepta așadar ca sub scenariul 4 Comisia să propună abandonarea ideii de armată europeană, mai ales că face jocul rușilor slăbind NATO. Dar nu, documentul indică drept arie în care Bruxelles-ul ar putea face pasul înapoi, un domeniu în care UE nu a subperformat, dezvoltarea regională, ceea ce este o lovitură sub centură dată unor țări ca România, pentru care programele pentru dezvoltarea regională sunt esențiale.

 

 Astfel că, din prezentarea Comisiei, singurul scenariu care rămâne în discuție este scenariul nr 3, „Europa cu două viteze”,  potrivit unor surse citate de Euractiv, a fost singurul discutat serios, singurul pe care Comisia îl susține. Domnul Juncker ne-a arătat tuturor cinci ași numai ca la sfârșit să scoată din mânecă un Joker.

 

 

Nu vor exista viteze multiple, doar centru și periferie

 

 

Unii, precum ministrul finlandez de finanțe, Alexander Stubb, vorbesc despre o Europă care nu ar funcționa numai cu două viteze, ci cu mai multe, adică o formulă caleidoscopică în care state să opteze pentru mai multă integrare în anumite domenii cu unele state și în altele cu alte state, în funcție de interesele comune identificate. Această geografie variabilă, pe lângă că ar reprezenta un coșmar instituțional, aduce foarte periculos de mult cu ideea de Europă à la carte,din care fiecare își ia ce îi convine, adică exact ceea ce li s-a refuzat britanicilor.

 

În realitate, vom avea un nucleu central format în jurul celor trei mari, Germania-Franța-Italia, și care va include numai state din zona euro, dar nu pe toate (de exemplu Grecia) caracterizat printr-o politică fiscală (care presupune un ministru de finanțe „european”) și socială comună, o politică de apărare comună (armata europeană) prin punerea la un loc a resurselor și tehnologiilor. Mai presupune o politică comună în materie de securitate și afaceri interne (inclusiv justiție) și, probabil o politică externă comună, deși aici există un mare potențial de conflict atât între statele membre ale nucleului cât și între centru și periferie.

 

Periferia va continua să primească fonduri europene, ca în cazul statelor foste comuniste, sau să fie cooptate la luarea anumitor decizii pentru a părea că sunt luate în seamă (Suedia, Danemarca), dar consecința previzibilă este că diferențele între cele două entități se vor adânci, mai ales dacă se schimbă Tratatele așa cum cer unii. Aceste diferențe nu vor crește numai în ceea ce privește influența pe care o exercită guvernele statelor membre la nivel european, ci se vor resimți la nivelul cetățenilor prin drepturi diferite între membrii celor două grupuri. Astfel, drepturi de care acum se bucură (aproape) toți cetățenii europeni vor deveni privilegii rezervate „centrului”. Libera circulație a forței de muncă va fi unul dintre ele.

 

Și cu cât diferențele dintre centru și periferie se vor  înmulți, cu atât se vor înmulți și diferendele dintre statele membre. Din acest punct de vedere, Europa cu două viteze, visul de aur al unor politicieni considerați entuziaști ai Europei federale, precum Jean Claude Juncker și Guy Verhofstadt,  se va dovedi calea cea mai sigură către destrămarea Uniunii Europene. Interesant cum acești vizionari ai unei Europe imperiale care propun proiecte grandioase provin din țări minuscule precum Luxemburg sau Belgia. Comisarul Pierre Moscovici se întreba ipocrit dacă n-ar fi mai bine să luăm în considerare destructurarea UE sugerând că nu există alternativă la Europa cu două viteze. Din păcate, „soluția” Comisiei este calea certă către dezbinare și sfârșitul Uniunii Europene qua Uniune.

 

 

Ce trebuie să facă România

 

 

Din păcate, în nucleul dur nu poți să intri prin simpla adeziune. Trebuie să te califici, iar România nu se califică nici acum și, la cum se desfășoară lucrurile la București și la starea de spirit din Occident, nici nu se va califica prea curând. Și nici nu va fi primită prea curând. Din acest punct de vedere sugestia unor politicieni precum Siegfried Mureșan că n-ar trebui să îndepărtăm cu totul ideea ca să nu riscăm să rămânem pe dinafară e inconsistentă. Suntem deja pe dinafară iar nucleul dur exact în acest scop se face: să țină țări precum România pe dinafară.

 

Cealaltă sugestie a analiștilor este să reorientăm politica externă a României către relațiile bilaterale. În problemele de securitate să adâncim parteneriatul cu Statele Unite (și cu Marea Britanie, aș adăuga, o țară pe care analistul furios și corect politic vrea s-o elimine și din prezent și din viitor), iar în afacerile europene să consolidăm relația cu Germania în special. Ideea are meritele ei, dar găsește soluții bune la problema greșită. Iar problema nu este neapărat că România ar rămâne fără aliați, singură și abandonată în zona gri dintre nucleul dur și Rusia, monedă de schimb și teren de încercare pentru politicile celor două superputeri, luînd, cumva locul Ucrainei. Problema este că fără a avea garantat un statut de egalitate în raport cu ceilalți membri ai UE, România riscă să rămână în perpetuitate o țară nici-nici. Nici bogată, nici săracă, nici prea liberă nici pe deplin democratică, nici stat de drept nici coruptă ca Rusia, nici performantă, dar nici complet dezolantă, adică așa cum stă bine unui stat de periferie europeană.

 

Soluțiile sunt, înainte de a căuta aliați externi, interne. Dacă vrea să fie relevantă în Europa, România trebuie să acționeze acolo unde se află la coada statisticilor: productivitatea muncii, dinamica forței de muncă, stabilitate, predictibilitate și transparență legislativă. În loc de protecționism și revenirea statului în economie, România are nevoie de o doză-șoc de liberalism, care să ducă la creșterea competitivității, unde nu contează. Până să ajungem să ne bazăm pe inovație și noile tehnologii, încă trebuie să ne batem capul cu depolitizarea cercetării și a concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori de școli, dar măcar am putea să renunțăm la restaurație în învățământ. Și, bineînțeles, trebuie să consolidăm statul de drept și să continuăm combaterea corupției cu un sentiment de urgență. Spre deosebire de guvernul lui Dragnea, putem justifica urgența. Într-o Europă cu două viteze, o țară de periferie considerată coruptă va putea fi mult mai ușor tăiată de la toate beneficiile care decurg din calitatea de membru UE, inclusiv de la finanțarea europeană.

TAGS : juncker europa doua viteze periferie germania franta italia romania
Recomandari
Comentarii
Ioan Vlad Nicolau 2017-03-05
Chestiunea extrem de importanta in fapt, care intereseaza sau ar trebui sa intereseze toate tarile aflate-n perimetrul continentului, este formulata asa de vag, incat ai impresia ca domnii Jean-Claude Juncker Președintele Comisiei Europene ca si europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE care a redactat rezolutia ar fi preocupati mai mult de viitorul automobilelor interconexionate si circulatia lor in cadrul teritoriului European decit de creerea unei baze juridice care sa readuca destramata Europa infine pe calea catre un singur stat cu granite comune, piata comuna, armata proprie, politie proprie, constitutie si guvern comun si nu in ultimul rind, o limba oficiala comunna, ceva in genul Statelor Unite Americane. Fiindca in mod evident cea ce avem astazi in fata ochilor, este fel de...n-ar mai fi. Un conglomerat heterogen, care n-are cum sa se impuna in fata uriaselor probleme pe care nu ca le va impune mileniul III, ci care deja au inceput sa apara si sa ne ameninte! Acum, astazi si nu miine! Nu este vorba sa se impuna si realizeze ceva in citeva secole. Este vorba ca sa se inceapa si sa se realizeze ceva de acum, de imediat, ca altfel ambii domni pot sa-si bage, propunerile, rezolutiile si principiile-n....ce ştiu eu unde!La o astfel de de geaba rezolutie nici nu este de mirare ca aproape jumatate din cei carora li s-a prezentat spre votare rezolutia, au raspuns la ea negativ. Si chiar daca rezolutia a fost adoptata cu greu si la limita, asta nu aduce nimic Europei si face tot atita bine cit o compresa cu apa rece aplicata pe un picior de lemn!
Devine din ce in ce mai clar ca Junker & comp, conducatorii Europeni, sunt in imposibilitate de a intelege gravitatea situatiei si chiar daca ar fi unii capabili s-o inteleaga, o inteleg la-nghite pui, fiecare-n felul lui, marind haosul in perceptia lucrurilor si afundind biata Europa si mai tare-n..... neputinta.
Asa dara avind in vedere in general situatia bilbiita europeana si in special situatia precara a Romaniei din momentul de fata, cu toate ca sunt numai un mic şi umil datator cu presupusu', ma gindesc eu ca autorul are dreptate si ca din cele cinci aiureli propuse de Junkers, Romania ar trebui sa-si aleaga o a sasea cale personala si originala: o apropiere si mai strinsa de mult hulitul Trump, o abordare foarte prudenta a relatiilor cu asa zisa Europa, o distantare neta fata de politica ruseasca si factorii interni care ar fi gata sa se arunce ca proasta-n facalet catre rasarit, acolo de unde vin belelele numai ca sa scape de puscarie si o incercare, as zice eu disperata a celor inca responsabili si constienti, de a aduce poporul romin la un mod de a gindi politic rezonabil.
FLORIAN D. MIREA 2017-03-04
Cel mai bun raspuns al Romaniei proeuropene este sa debarce cat mai rapid PSD-ALDE de la guvernare, sa creeze un puternic partid nou, sa dizolve Parlamentul in maxim un an si sa organizeze alegeri anticipate. Aniversarea centenarului Marii Uniri trebuie sa gaseasca o Romanie defintiv scapata de demonii trecutului comunist, total rupta de orice influenbta venita de la Moscova si cu o democratie autentica, ireversibila.
?????? 2017-03-04
Astea sunt variantele pe care le propuneți domnului Juncker sau sunt variante prezentate de domnul Juncker pentru care faceți propriile aprecieri ?
Și considerați că "Levantul" domnului Constantinescu ar fi de "nucleul dur" închipuit de domnul Juncker ?
Liviu din Timisoara 2017-03-03
Foarte bine asa. Negocierea relatiilor Romania - UE trebuie facuta mai nuantat, detaliat. Asa vor fi dati afara aia de ne taie padurile, de ne iau titeiul, de ne-au pus pe butuci cam toate rafinariile, toate combinatele chimice iar noi, astia din tara, sa punem mana dracului pe carte sa ne facem proprii specialisti ... Daca nu, vom deveni niste excroci si niste prosti irecuperabili. Asa vom afla care ne sunt punctele strategice si cele vulnerabile. Cat despre armate ...asta-i alta poveste. Si, in nici un caz, nu suntem obligati sa ni se bage pe gat nu stiu cati arabi ...
MIHAI 2 2017-03-03
Exceptand finalul , care o da pe bla-bla anticoruptie si Stat de drept , consider ca articolul domnului Cristian Campeanu este unul EXCEPTIONAL DE BUN. Autorul stapaneste cu mana sigura si cu inteligenta de prim rang materia si polemizeaza stralucit cu stategii UE. Dumnezeu sa ne ajute - cine stie ce portie ii revine Romaniei la actuala reimpartire ? Bineinteles ca in cele din urma vom avea un statut de NICI - NICI cum spune dl Campeanu. Si daca UE nu ne va rezerva asa ceva , noi doar atat putem si doar atat o sa facem. Probabil ca am fi mai fericiti daca ne-am constientza nivelul, statutul si destinul, dar din pacate nici ratatii - care dau vina pe fantomaticul comunism pentru neputintele lor - si nici aranjatii romanasi care orbiteaza in jurul Bruxelles ului pe traiectorii nejustifcat de bine platite fata de tara lor de provenientza nu ne vor lasa. DAR NICI NOI PE EI.
CRISTIAN SIRB 2017-03-03
Oribil scenariu! Abia am facut ochi in Europa si suntem deja trimisi la colt? Sinistra soarta are tara asta, sa fie data din la cheremul elitei corupte, nationaliste, locale! Refuz sa traiesc in cel mai ordinar localism levantin! Vreau sa traiesc asa cum se traieste in Europa, nu dupa reguli bizantine.
Sorin 2017-03-03
Domnule Campeanu ce vina are Junker ca boborul, adica electoratul romanesc nu este matur, ca sa nu spun altfel. In rest ai dreptate, dar inceptul si sfarsitul sunt statul de drept, democratia la capitolul ce ar trebui sa faca Romania insa nu vrea nici boborul, nu vor nici politicienii. Cand vor simti la buzunar va fi tarziu, Venezuela este un exemplu.
Joaquin Murieta 2017-03-03
Sunt exttem de indignat ca sunt acuzati de colapsul UE cei care au creat-o si au facut tot posibilul pentru a o mentine. Acum cei ramasi in UE dupa ce Trumpistii au assasinat-o pe Jo Cox au inteles ca au gresit cand au oferit Angliei privilegii refuzate oricarei alte tari in spaeranta ca nu va parasi UE. Cu Trump la Casa Alba aliat cu Putin vin vremuri grele pentru UE si nu prosperitatea ci si supravietuirea Europenilor sunt in pericol. Armata Europeana este o necesitate acum. Cand bombardierele Americane vor distruge Parisul cum au distrus deja Belgradul va fi prea tarziu. Europa este in razboi cu Trump si prima grija este eliminarea Europenilor tradatori: Campenu, Basescu, Orban, etc. inamici declarati ai Europei si cozi de topor ale Trumpismului in Europa.
profesoru 2017-03-02
Times New Roman:
"Previzibil! Toate cele 5 scenarii ale lui Juncker pentru reforma UE încep cu “Dăm afară România”
Potrivit France Presse, cele cinci scenarii ale lui Juncker sunt:
- Dăm afară România şi consolidăm actualele instituţii europene, accelerând luarea deciziilor la nivel european;
- Dăm afară România şi ne concentrăm pe câteva domenii critice, ca apărarea şi securitatea internă;
- Dăm afară România şi primim Marea Britanie înapoi;
- Dăm afară România şi Bulgaria;
- (Cel mai pesimist scenariu) Dăm afară România şi, dacă nici aşa nu merge, dizolvăm Uniunea Europeană"
valentin 2017-03-04
Cand a fost demontat zidul de la Berlin,atuncea cred eu deja,o minte sau mai multe deja au avut viziunea Noii Europe.S-a largit "cazanul" s-a "incins" si acuma trebuie astamparat.Este cazul reimpartirii sferelor de influenta la nivel european,mai toti ar rupe si s-ar baga unii peste altii.Dar,asa nu merge!! Trebuie sa fie cineva locomotiva s.a.m.d.In cazul nostru nu stiu,nu inteleg dece ne facem probleme,scenarii.Eu cred ca problema,problemele sunt deja aranjate.Noi este "normal,logic" sa fim atenti ca acuma greu putem fi alaturi de masina de cusut Singer,noi cu razboiul de tesut din podul buicilor. Restul,sa traim si sa fim sanatosi.
Total 10 comments.
9239
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22