Pe aceeași temă
UPDATE: In declaratia Parlamentului, presedintele Klaus Iohannis este acuzat de "abuz de drept" si de "uzurpare" a "dreptului exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere".
Traian Basescu (PMP), Catalin Predoiu (PNL) si Vlad Alexandrescu (USR) s-au opus adoptarii proiectului de declaratie, criticand atat textul, cat si initiativa in sine. UDMR a sustinut ca "Textul putea fi mai bine formulat", insa a anuntat ca va vota pentru adoptarea declaratiei, conform HotNews.ro.
"Drumul spre iad este pavat cu bune intentii"
In cadrul dezbaterii proiectului de declaratie, prim-vicepresedintele PNL Catalin Predoiu a criticat dur declaratia propusa de Calin Popescu Tariceanu de reafirmare a rolului si prestigiului Parlamentului, despre care a spus ca se incadreaza perfect in ipoteza "drumul spre iad este pavat cu bune intentii", deoarece in loc sa serveasca scopului de intarire a rolului si credibilitatii Parlamentului, declaratia lui Tariceanu nu face altceva decat sa respire autarhism si intoleranta.
"Drumul spre iad este pavat cu bune intentii. Proiectul de declaratie supus dezbaterii se incadreaza perfect in aceasta nefericita ipoteza. Suntem total de acord cu intarirea rolului, credibilitatii si prestigiului Parlamentului. Problema este ca proiectul de declaratie nu serveste acestui scop", a declarat Catalin Predoiu de la tribuna Parlamentului.
Prim-vicepresedintele PNL a enumerat defectele, in opinia sa, ale proiectului de declaratie, printre care intoleranta puterii legislative fata de puterea judecatoreasca si, totodata, lupta Parlamentului pentru suprematie in raport cu presedintia. "Metoda e cooperarea, masura e moderatia. Acest proiect nu respira cooperare, ci autarhism si intoleranta, musteste de excese", a mai spus prim-vicepresedintele PNL, potrivit news.ro.
"Pentru ce ne trebuie o declaratie ca sa ne facem atributiunile?"
Senatorul PMP Traian Basescu si-a exprimat dezacordul miercuri, in plenul reunit al celor doua Camere, cu proiectul de declaratie a Parlamentului care a fost propus spre adoptare de catre presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu.
"Consider ca este o initiativa gresita. Este ca si cum am vrea sa votam niste obligatii si drepturi constitutionale foarte clar precizate in Constitutia Romaniei. Pentru ce ne trebuie o declaratie ca sa ne facem atributiunile?", a spus Traian Basescu.
Fostul presedinte a afirmat ca exista probleme comportamentale ale parlamentarilor care se incearca sa fie ascunse in spatele unei declaratii, pe care o considera neinspirata. De asemenea, a spus Basescu, "exagerarile" din document nu sunt in regula, deoarece ii vor face criticabili pe parlamentari.
"Cine v-a pus, dragi deputati, sa va duceti la procurorul general sa-l intrebati daca puteti voi sa va reangajati salariatii din mandatul trecut pe cabinetele parlamentare. Pai cine v-a pus sa inchinati Parlamentul procurorilor? Pai cine v-a pus, dragi parlamentari, sa mergeti la CSM sa intrebati daca dati gratiere pe trei ani, pe cinci ani si ei v-au spus: nu, trei, si ati venit cu scufita in mana la Comisiile juridice sa spuneti: da, facem trei, cand va spune Constitutia ca sunteti cei care legifereaza. Pai cine va pune dragilor sa va tot caciuliti la institutii altele decat Parlamentul? Daca vreti autoritate, comportati-va ca atare", a afirmat senatorul Traian Basescu, conform Agerpres.
In declaratia adoptata de Parlament, presedintele Klaus Iohannis este acuzat de "abuz de drept" si de "uzurpare" a "dreptului exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere".
"Parlamentul Romaniei saluta clarificarile pe care CCR le-a adus in decizia sa din 8 februarie 2017, declarand neintemeiate sesizarile CSM si presedintelui Romaniei. Ceea ce a facut oportuna si necesara decizia CCR este absenta manifesta a bunei credinte in interpretarea legii fundamentale de catre reprezentanti institutionali ai autoritatii judecatoresti, ca si abuzul de drept al presedintelui Romaniei, care recurge la sesizarea fara temei a CCR doar in scopul blocarii unui proces politic democratic", se arata in declaratia adoptata de Plenul Reunit al Camerei.
"Parlamentul isi reafirma suprematia politica fata de toate celelalte institutii publice"
In document, Parlamentul califica "drept neconstitutionale si inacceptabile judecatile pe care fie Presedintele Romaniei, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanti ai Ministerului Public le formuleaza la adresa unor decizii si activitati ale Guvernului". De asemenea, in declaratia asumata de legislativ se mai arata ca "Asemenea activitati uzurpa ilegal si abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere"
In declaratie se arata ca Parlamentul califica "drept neconstitutionale si inacceptabile judecatile pe care fie Presedintele Romaniei, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanti ai Ministerului Public le formuleaza la adresa unor decizii si activitati ale Guvernului"
In Declaratia citata se precizeaza ca "Parlamenul considera ca recenta decizie a CCR trebuie sa puna capat odata pentru totdeauna actiunilor concertate de subminare a rolului si prestigiului Parlamentului" si ca, prin aceasta Declaratie, "Parlamentul isi reafirma suprematia politica fata de toate celelalte institutii publice".
Este evidentiat si faptul ca "modul direct de alegere a presedintelui a indus impresia gresita ca cel ales este primul reprezentant al natiunii, ca ar fi un presedinte absolut al romanilor, mai legitim si mai reprezentativ decat Parlamentul".
"Presedintele, odata ales, devine prin efectul Constitutiei exterior societatii, ocupand o pozitie de mediator intre aceasta si autoritatile publice. Presedintele Romaniei reprezinta statul roman (Articolul 80, Aliniatul 1) cele trei puteri ale acestuia - legislativa, executiva si judecatoreasca - fiind nu numai separate intre ele, dar si distincte de societatea cetatenilor, care este "fundamentul" statului, dar nu se confunda cu acesta (articolul 4, aliniatul
1). Parlamentul este organul care asigura legatura constitutionala intre Presedinte si societate, asa cum subliniaza procedura care-i cere Presedintelui sa depuna juramantul de investitura in plenul reunit si sa incredinteze apoi presedintilor celor doua Camere documentul pe care a semnat juramantul. Parlamentul oglindeste deci vointa societatii, in timp ce presedintele exprima arhitectura institutionala a statului si o explica atunci cand este necesar", se explica in document.
Potrivit textului, Parlamentul este "unica autoritate legiuitoare a tarii" dupa cum stipuleaza art 61, alin. 1 din Legea fundamentala si "nimeni si in nicio materie nu-si poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativa a Parlamentului, care este unica si indivizibila".
Un alt aspect din declaratia Parlamentului evidentiaza ca dupa votul de incredere acordat de Parlament Guvernului, Executivul si toate organele administratiei publice se supun controlului parlamentar, Legislativul fiind "singura instanta politica in fata careia Guvernul este raspunzator pentru intreaga sa activitate".
Declaratia reprezinta un act "exclusiv politic" al Parlamentului, fara niciun fel de consecinte juridice
Regulamentul comun al Camerei Deputatilor si Senatului prevede ca cele doua foruri "se intrunesc in sedinte comune pentru adoptarea unor declaratii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic/ si ca/ aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti la sedinta comuna a celor doua Camere".
*************************
Stirea initiala/ Acuzațiile fac parte dintr-un proiect de Declaraţie a Parlamentului, aflat, miercuri, pe ordinea de zi a plenului comun, conform Digi24.ro.
„Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017, declarând neîntemeiate sesizările CSM şi preşedintelui României. Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia CCR este absenţa manifestă a bunei credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţi instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, ca şi abuzul de drept al preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a CCR doar în scopul blocării unui proces politic democratic” se menţionează în proiectul de Declaraţie.
În textul Declaraţiei se mai arată că președintele, CSM şi reprezentanţii ministerului Public au desfăşurat acţiuni care au „uzurpat” dreptul exclusiv al Legislativului de a trage Executivul la răspundere.
„Parlamenrul califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie preşedintele României, fie CSM, fie reprezentanţi ai ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului. Asemenea activităţi uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere”, se mai arătă în textul proiectului de Declaraţie.
În Declaraţia citată se precizează că „Parlamenul consideră că recenta decizie a CCR trebuie să pună capăt odată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului” şi că, prin această Declaraţie, „Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice”.
Declaraţia reprezintă, în cazul în care va fi adoptată, un act „exclusiv politic” al Parlamentului, fără niciun fel de consecinţe juridice.
Regulamentul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede că cele două foruri „se întrunesc în şedinţe comune pentru adoptarea unor declaraţii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic” şi că „aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi la şedinţa comună a celor două Camere”.
Acest proiect de declaraţie, într-o formă uşor modificată, a mai fost depus acum câteva săptămâni, la iniţiativa preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spre includere pe ordinea de zi a unui plen comun, dar acest lucru a fost amânat atunci.
