Pas cu pas spre Iadul Roșu

6 martie 1945. 6 martie 2017. Zilele trecute am contabilizat deja 72 de ani de "școală" comunistă și neocomunistă (ultimii 27 de ani).

Laurentiu Ciocazanu 08.03.2017

De același autor

Aproape trei sferturi dintr-un secol de viață trăit în mare parte sub "sedative" de esență bolșevică. Sigur că țara nu s-a scufundat precum Atlantida. Dar ea s-a înecat inevitabil într-o atmosferă gri murdară care a spălăcit morala publică, instinctele libertății, valorile fundamentale ce dăduseră viață demnă României de dinainte de tancurile lui Stalin. Vorbim mult despre nimic și ne târâm prin viață precum niște reptile comandate neuronic de un creier gol de conținut. Vezi ultimele întâmplări cu pretenții de evenimente politice serioase gen "demisia" lui Ponta din PSD. Care e demisie și nu prea, e "în alb", nu simplă, și oricum nu se acceptă pentru că "Livache" Dragnea are nevoie de meciul ăsta ca să-și repotențeze forțele slăbite în partid.
 
 
Sunt urme care nu pot fi șterse peste noapte. Traume ce lasă loc pervertirii umane, nonvalorilor, violenței incompetenților, imposturii. Poate că s-au mai evaporat între timp, odată cu noile generații (#Rezist, Facebook, Diaspora), dar sunt încă prezente în ADN-ul social al nației. Nu se vede doar în momentul alegerilor, ci chiar și în fața pericolului iminent. România a fost pur și simplu devastată cu forța unui tsumani satanic de atacul la statul de drept, via Ordonanța 13, noaptea pe fulgerătură. Reacția acelei părți de populație virusate de cei 72 de ani de respirație sovietică a fost nulă. Ba chiar pe dos (vezi mitingurile roșii pentru susținerea dreptului la furat cu acte în regulă, organizate de PSD). Nu ai cum să-i înzdrăvenești pe acei oameni. Cei care văd numai conspirații, obsesii anti-Soroș și ură "anticolonială" sunt iremediabil pierduți pentru cauza însănătoșirii civic-mentale a României.
 
 
Dar lângă ei există cu siguranță și oameni raționali. Sunt aceia care pot vedea clar cum se crapă sub noi toți prăpastia dezastrului național, dar cu toate acestea sunt paralizați. Ei ar putea da o lovitură neașteptată locomotivei pornite vijelios din Teleorman, dar n-o fac. De ce? Din lașitate. Lașitatea celor care îi susțin pe Dragnea&co., deși ȘTIU prea bine ce rău fac exact ACUM României. Însă ei nu vor să fie "eroi". Să piardă averea vremelnică făcută după rețeta capitalismului de cumetrie. Cred că e bine să tacă. Să "nu riște". Li se pare că așa le va fi bine la infinit, prin politica struțului. Din complicitate, interese sau motive de șantaj - sunt LAȘI. În timp ce țara se prăbușește sub ei.
 
 
Căci PSD continuă atacul la justiție în parlament, după lovitura dată în noapte cu OUG 13. Prin Șerban Nicolae, mai nou, dar putea fi oricare altul. Strada încă "sângerează", după săptămâni dure de #Rezist, și nu știm dacă mai poate rezista la fel în fața ofensivei la foc automat a Coaliției Penalilor Transpartinici. UE crapă, iar Rusia cucerește redută după redută spre vest. Iar cei care se opun din fire nu pot ține piept de unii singuri dezastrului în derulare lentă.
 
 
E nevoie de mai mult decât ei. Nu ajunge cu #Rezist, fără reacția celor "din interior". Aceia care înțeleg pericolul imens și pot pune mai presus de ei viitorul lumii ăsteia ce ne ține legați pe toți prin comunicarea în aceeași limbă română. Degeaba ți-e bine acum, dacă poimâine, nu mâine, va fi praf și pulbere în jur. ROM-EXIT se numește. L-a pomenit, fără să-l numească explicit, președintele Franței,  la întâlnirea Europei de "primă viteză", de la Versailles, alături de liderii Germaniei, Spaniei și Italiei.
 
 
Trecerea noastră în "grupa mică" ne va costa enorm pe toți, inclusiv pe acei pesediști "de bine" care gândesc precum Chirica, dar nu se manifestă public așa cum a făcut-o, spre cinstea lui, primarul Iașiului. Continuarea asaltului anti-DNA și desfrâul bugetar pregătit de ministra Muncii sunt practic cereri neoficiale de autoexcludere din Uniunea Europeană. Bugetul actual este și-așa încropit pe cifre umflate din burțile social-democrate cu scopul de a camufla promisiuni electorale grave - nadă pentru menținerea captivă a segmentul asistat. Apoi, același buget-catastrofă a fost calculat pe o infuzie iluzorie de 5 miliarde de euro din fonduri UE, care n-au fost absorbite până azi nici la nivelul de 5%. Prin urmare, când nu ai bani să achiți măcar pomenile promise acum trei luni, cum Dumnezeului mai faci rost și de alții pentru dezmățul salarial anunțat de Olguța Vasilescu?
 
 
E clar că asistăm la un asalt fără precedent împotriva democrației, pe toate fronturile: justiție, media, buget, relația cu partenerii occidentali. E la fel de clar că pe nucleul dur al PSD îl doare la bască de orice consecințe. Probabil că averile disimulate prin Brazilia sau prin alte paradisuri sunt suficiente garanții ca mustățile social-democrate să meargă până la capăt cu planul anti-România. De aceea, nu poate doar strada să apere calea europeană. E nevoie de mai mult. De mult mai mult. Inclusiv de PSD. Sau de acea parte a lui, dacă mai există, care înțelege gravitatea momentului. Și care TREBUIE să se rupă de baronimea sudului cea bine bronzată pe ritm de samba. Nu e semn de slăbiciune să faci pasul înapoi după ce i-ai jurat credință lui Dragnea. Dimpotrivă. E semn de mare putere. Puterea de a pune lumea, țara, viitorul mai presus de tine și de soarta ta. Altfel, nu prea târziu, și tu vei sfârși odios în iadul roșu aflat în plină desfășurare. Cel început cu un pumn în masă acum 72 de ani, la 6 martie 1945, prin pumnul lui Vîșinski.
TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22