De același autor
Primul ar presupune conservarea stării actuale. Al doilea e singurul exclus de Juncker în chip explicit, şi anume reducerea Uniunii la piaţa unică. Următorul scenariu e şi cel care a produs cele mai multe reacţii: Comisia ar putea îngădui regrupări ale unor state care vor să avanseze împreună în anumite domenii, incitându-le astfel pe celelalte să li se ralieze ceva mai târziu. Varianta 4 a fost numită: să facem mai puţine, dar în mod mai eficient. La sfârşit e menţionat scenariul federalist: puterea, resursele şi deciziile sunt asumate împreună.
Documentul înfăţişat în faţa Parlamentului European, miercurea trecută, porneşte de la realitatea Uniunii actuale: 19 dintre statele-membre sunt în zona euro, doar 22 în Schengen. Bulgarii, românii şi croaţii absentează şi dintr-un cerc, şi din celălalt. Juncker a oferit şi succinte ilustrări ale fiecăruia dintre cele cinci scenarii. Mai aflăm că, până în iunie, vor fi prezentate alte reflecţii despre dimensiunea socială a Europei, despre globalizare, apărarea comună sau finanţe. În septembrie, Juncker ar urma să sintetizeze dezbaterile, în mesajul anual adresat Uniunii.
În 2017, se va discuta mult despre viitor. Punctele de vedere ale guvernelor au început deja să fie exprimate. La Versailles, preşedintele francez, cancelara Germaniei, premierii spaniol şi italian au semnat alaltăieri o declaraţie comună care sprijină varianta a treia. Cea pe care o respinseseră deja ţările din Grupul de la Vişegrad, ca şi mai multe voci de la Bucureşti.
Deputat european fiind, voi face deocamdată doar trei remarci:
