Motivare CCR: DNA a efectuat o ancheta penala intr-un domeniu care excedă cadrul legal

Cu alte cuvinte, din motivarea CCR reiese indirect ca membrii Guvernului nu pot răspunde penal dacă adoptă acte cu încălcarea legii. 

 

 

 

”Doar Curtea Constitutionala este abilitata sa efectueze controlul asupra ordonantelor simple sau de urgenta ale Guvernului, nicio alta autoritate publica neavand competenta materiala in acest domeniu", se arata in motivarea deciziei din 27 februarie 2017, data publicitatii vineri, - informeaza Digi24.

 

 

 

CCR a mai stabilit ca imunitatea parlamentara se transfera si membrilor Guvernului "in activitatea lor de legiuitor delegat".

 

 

De asemenea, CCR a decis ca "nu este de acceptat ca autoritatea legiuitoare primara sau delegata (parlamentari sau ministri) sa intre sub incidenta legii penale prin insusi faptul adoptarii sau participarii la actul decizional al adoptarii actului normativ, aceasta indeplinindu-si o atributie constitutionala". ”A admite contrariul inseamna a lasa, indirect, posibilitatea intruziunii in procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecinta directa a incalcarii separatiei puterilor in stat", au decis magistratii CCR.

 

Mai mult, CCR a apreciat ca acțiunea Ministerului Public "creează o presiune asupra membrilor Guvernului" care afectează buna funcționare a acestei autorități, consecinta fiind descurajarea sau intimidarea legiuitorului delegat (Guvernului - n.red.) de a-și exercita atribuțiile constituționale.

 

"Declanșarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiției, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcționari publici, secretari de stat și miniștri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare.

 

Astfel, sub imperiul unei temeri declanșate de activitatea de cercetare penală și de formularea unor viitoare acuzații care pot determina incidența răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor", se arata in motivarea deciziei CCR.

 

Livia Stanciu, fostul președinte al Curții Supreme a făcut opinie separată. Judecătorul Curții Constituționale spune că, dimpotrivă, Curtea Constituțională este cea care și-a depășit atribuțiile când stabilește că activitatea guvernului nu poate intra sub incidență penală.

 

 

 

 

Motivarea Curții Constituționale:

 

CITESTE MOTIVAREA INTEGRALA CCR

 

 

”In ceea ce priveste Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de  Casatie  si  Justitie -  Directia  Nationala  Anticoruptie, conduita  conforma  Constitutiei  transpare din cele statuate mai sus, si anume exercitarea competentelor stabilite de lege  in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat si,  deci,  abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei  autoritati publice. Prin  urmare,  Ministerul  Public  nu   are competenta de a desfasura  activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ  adoptat de legiuitor", se arata in motivarea deciziei CCR.

Motivarea contine o serie de concluzii dure pentru DNA: "Asadar nu este de acceptat ca autoritatea legiuitoare primara sau delegata (parlamentari sau ministri) sa intre sub incidenta legii penale prin insusi faptul adoptarii sau participarii la actul decizional al adoptarii actului normativ, aceasta indeplinindu-si o  atributie  constitutionala. In  virtutea  imunitatii  care  insoteste  actul  decizional  de legiferare, care, asa cum Curtea a retinut in prealabil, este aplicabila mutatis mutandis si  membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ  cu  putere de lege. A admite contrariul inseamna a lasa, indirect,  posibilitatea intruziunii in procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecinta directa a incalcarii separatiei puterilor in stat".

"Intrucat, doar prin ea insasi, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infractiuni, Curtea  constata  ca faptele  reclamate prin  denuntul  care  a  stat  la  baza  intocmirii Dosarului  nr.46/P/2017,  inregistrat  pe  rolul  Sectiei  de  combatere  a  infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nu pot intra sub incidenta legii penale, indiferent de incadrarea juridica data", se arata in motivarea CCR.

"Pentru aceste considerente, avand in vedere ca prin Ordonanta din 1 februarie  2017 a Directiei Nationale Anticoruptie se retine ca 'nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale' si, in consecinta, se dispune inceperea urmaririi penale si se efectueaza acte de urmarire penala cu privire la savarsirea infractiunilor mentionate in denunt, apare cu evidenta  faptul  ca Ministerul Public, ca parte  a autoritatii judecatoresti, s-a considerat competent sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii  legislative  si,  implicit,  legalitatea  adoptarii  ordonantei  de  urgenta  a Guvernului.

O  astfel  de  conduita  echivaleaza  cu  o  incalcare grava a  principiului   separatiei puterilor in stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constitutie, deoarece Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau Curtii Constitutionale", arata judecatorii.

"Curtea constata ca prin verificarea circumstantelor in care a fost adoptata Ordonanta 13 "Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul  puterilor  in  stat", se arata in motivare.

In plus, arata Curtea, "nicio alta autoritate publica, apartinand altei puteri decat cea legislative, nu poate controla  actul  normativ  al  Guvernului  din  perspectiva  oportunitatii  actului  de legiferare".

 

 

• ”(...) prin derogare de la regula de drept comun, ordonanțele simple sau de urgență ale Guvernului nu sunt supuse controlului de legalitate efectuat de instanța judecătorească de drept comun, ci, în virtutea calității lor de acte de reglementare primară, deci echivalente legii, sunt supuse controlului de constituționalitate consacrat de art.146 lit.d) din Constituție. Astfel, în temeiul normei constituționale și a dispozițiilor Legii nr.47/1992, pot face obiect al controlului de constituționalitate a posteriori, pe care invocării unei excepții de neconstituționalitate, o ordonanţă, în ansamblul său, ori doar anumite dispoziţii din aceasta. Controlul vizează aspecte de constituționalitate extrinsecă, anume procedura de adoptare a actului, și aspecte de constituționalitate intrinsecă, respectiv conținutul normativ al actului. Cu alte cuvinte, cercetarea aspectelor de legalitate a ordonanțelor simple sau de urgență ale Guvernului vizează exclusiv raportarea la Legea fundamentală, care consacră procedura de adoptare a acestui tip de act normativ, precum și drepturile și libertățile fundamentale pe care conținutul acestuia trebuie să le respecte. Or, în temeiul art.142 alin.(1) din Constituție, Curtea Constituțională este garantul supremației Legii fundamentale, iar, potrivit art.1 alin.(2) din legea nr.47/1992, aceasta este unica autoritate de jurisdicție constituțională din România. Cu alte cuvinte, în conformitate cu dispozițiile constituționale și legale în vigoare, doar Curtea Constituțională este abilitată să efectueze controlul asupra ordonanțelor simple sau de urgență ale Guvernului, nicio  altă autoritate publică neavând competența materială în acest domeniu”, se spune în motivarea Curții Constituționale.

 

 

• ” În ceea ce privește controlul respectării procedurii de adoptare a unei ordonanțe simple sau de urgență a Guvernului și a conținutului normativ al acesteia, sub aspectul oportunității, Curtea reține că actul de reglementare primară (legea, ordonanța simplă și cea de urgență a Guvernului), ca act juridic de putere, este expresia exclusivă a voinţei legiuitorului, care decide să legifereze în funcție de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia”, se mai spune în motivarea CCR. 

 

 

• ”Curtea reține că aprecierea oportunității adoptării unei  ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar exercitat potrivit art.115 alin.(5) din Constituție. Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere”, mai spun judecătorii CCR. 

 

 

 

 

***

 

CONTEXT

 

 

Curtea Constituțională a admis pe 27 februarie sesizarea făcută de șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a reclamat încălcarea principiului separației puterilor în stat de către DNA pentru că a deschis un dosar penal asupra modului în care a fost adoptată OUG 13 de guvernul Grindeanu.  

 

 

 

Comunicatul CCR 

 

 

În  ziua de 27 februarie 2017, Plenul Curții Constituționale (...)  a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, cerere formulată de Preşedintele Senatului.

 

 

 

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

 

 

• Curtea a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituție.

 

• Curtea Constituțională a constatat că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art.115 alin.(5) din Constituție.

 

• Pe de altă parte, sub aspectul controlului asupra legalității/constituționalității ordonanțelor de urgență ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât și al conținutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituțională, nicio altă instituție publică neavând competența materială în acest domeniu.

 

În fine, Curtea a reținut că, în acord cu Raportul privind ”Relația dintre răspunderea politică și răspunderea penală în ceea ce privește activitatea membrilor Guvernului” (adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția, cu ocazia celei de-a 94-a Sesiuni Plenare, desfășurate la Veneția, în 8-9 martie 2013), într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.

 

 

 

 

Președintele CCR Valer Dorneanu spune că DNA ”a perturbat buna activitate a guvernului și relația care trebuie să existe între cele trei autorități: judecătorească, executivă și legislativă”. Dorneanu spune că DNA a acționat într-un mod care ”excede cadrul său” și că felul în care DNA și-a intrumentat ancheta este de competența CCR: verificarea avizelor, a oportunității urgenței etc. Dorneanu s-a exprimat inclusiv împotriva descinderilor DNA la ministerul de Justiție. El a spus că procurorii trebuie să se încadreze strict în cercetarea răspunderilor penale fără o încălcare a prerogativelor care sunt de competența CCR.

 

 

 

Declarații ale președintelui Curții Constituționale făcute presei după deliberări:

 

 

 

• "Consideram ca s-a perturbat buna activitate a Guvernului si relatiile care trebuie sa existe intre cele 3 autoritati: judecatoreasca, executiva si legislativa", a declarat dupa deliberarile Curtii, presedintele CCR, Valer Dorneanu. Acesta a precizat ca un conflict intre autoritati apare in mai multe conditii, inclusiv cand "exista divergente cu privire la intinderea atributiilor fiecareia”.

 

 

• "Daca Parchetul s-ar fi limitat sa verifice daca s-ar fi savarsit o infractiune, lucrurile s-ar fi desfasurat firesc. PNA (DNA, n.red.) a inceput o actiune cu descinderi la Ministerul Justitiei, audieri de la cel mai mic la cel mai mare, in legatura cu felul in care a fost adoptat un act normativ. Ordonanta de urgenta e un act normativ cu putere de lege, care se aproba conform art. 115 din Constitutie de Guvern, care in acest caz e o putere delegata din partea autoritatii legislative. DNA s-a apucat sa verifice in ce masura au fost indeplinite conditiile de aprobare a unei OUG, conditia extraordinara, daca s-a motivat sau nu urgenta... A mai verificat daca s-au primit toate avizele de la Consiliul Legislativ, de la CSM, lucruri care exced PNA (DNA, n.red.). Aceste verificari se fac de catre CCR in cadrul controlului de constitutionalitate", a declarat Valer Dorneanu.

 

 

• Presedintele CCR a subliniat ca activitatea de legiferare "tine de puterea Parlamentului, care are suveranitate".

 

 

• "S-a incalcat dreptul Guvernului de a aprecia oportunitatea legiferarii".

 

 

• "Am primit astazi un anunt de la PNA (DNA, n.red.) potrivit caruia s-a clasat urmarirea penala in ceea ce priveste competenta care era de resortul ei, cercetarea conducatorului de partid (...) si s-a trimis la Parchetul General pentru celelalte doua fapte plus alte trei fapte asupra carora s-a extins urmarirea penala. Decizia noastra, are putere obligatorie, erga omnes, ea se aplica numai pentru viitor. Ceea ce a facut Parchetul (DNA, n.red.) pana aici e raspunderea lui, dar de aici inainte si DIICOT sau cui i-o da-o Parchetul General, sau DNA daca ramane solutia la el (proiectul poate fi infirmat de Parchetul General), toate actele de cercetare penala trebuie facute in asa fel incat sa nu se incalce prevederile Constitutiei", a declarat Valer Dorneanu, precizand ca procurorii pot ancheta doar "aspecte penale, care sa atraga raspunderea concreta, penala, nu ipotetica".

 

 

 

 

Ministrul Justiției Tudorel Toader pledează cauza premierului Grindeanu

 

 

Procurorul nu poate ancheta nici legalitatea, nici oportunitatea, nici constituționalitatea emiterii de către Guvern a OUG 13, spune noul ministru al Justiției, Tudorel Toader. De altfel, în pledoaria sa în fața Curții, făcută în sprijinul premierului Grindeanu, Toader a ținut să puncteze de câteva ori care sunt atribuțiile specifice al Ministerului Public, care nu ar avea dreptul să ancheteze felul în care a fost emisă OUG 13.   

 

 

 

 "Ministerul public nu are niciun rol politic, niciun rol in procedura de legiferare, nu poate initia acte normative, nu poate cenzura acte normative, nu se poate pronunta asupra legalitatii sau oportunitatii adoptarii unui act normativ. Ministerul Public aplica legea, iar, scrie in concluziile pe care le prezint, nu controleaza din niciun punct de vedere procedura de adoptare a respectivelor acte normative", a spus Toader, tranșând lucrurile și ca să nu mai fie niciun dubiu asupra poziției sale. 

 

 

 

Tudorel Toader, noul ministru al Justitiei, a sustinut in fata Curtii Constitutionale pozitia Guvernului Grindeanu cu privire la adoptarea OUG 13/2017, cerand magistratilor Curtii sa spuna daca a existat un conflict intre DNA si Guvern, cine l-a generat si ce trebuie facut pe viitor. Poziția lui Toader coincide cu a autorului sesizării, Călin Popescu Tăriceanu.

 

 

 

În fața foștilor colegi, Tudorel Toader a solicitat soluționarea acestui conflict de natură instituțională și a explicat că judecătorii CCR trebuie nu doar să constate existența unui conflict, ci să rezolve această situație pentru viitor. 

 

 

 

"Orice conflict de natura constitutionala, daca se constata, presupune sa se raspunda la 3 intrebari: exista sau nu conflict, cine a generat conflictul respectiv si ce este de facut pe viitor ca astfel de conflicte sa nu se mai repete", a declarat Tudorel Toader in fata jurnalistilor, la finalul sedintei CCR si dupa ce magistratii Curtii au ramas in pronuntare.

 

 

"Nu e suficient sa spui ca a fost, trebuie deblocat conflictul respectiv si prevenit sa nu se mai creeze", a adaugat Tudorel Toader, el insusi fost judecator la Curtea Constitutionala pana anul trecut.

 

 

 

 

 

 

 

In opinia noului ministru al Justitiei, "o decizie favorabila ar fi o decizie care ar dezlega o problema de principiu", care rezulta din separatia puterilor in stat. Tudorel Toader a solicitat ca judecătorii CCR să consfințească faptul că Ministerul Public are anumite competențe, iar printre acestea nu se numără și modul în care a fost elaborat un act normativ.

 

 

 

"Procurorul ancheteaza acte, fapte infractionale si nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, constitutionalitatea unui act. Daca guvernul adopta un act juridic, hotarare sau ordonanta, procuroul nu poate sa anchteze nici oportunitatea, nici legalitatea, nici constitutionalitatea. Oportunitatea e cenzurata de Parlament, cand aproba sau respinge OUG, legalitatea e verificata de judecatorul de contencios, iar constitutionalitatea de CCR. Ca sa ajunga la judecator inseamna ca actul normativ a fost adoptat, cineva il critica si spune ca i-a vatamat un drept juridic, judecatorul suspenda actul si il anuleaza daca e ilegal", a spus Toader.

 

 

 

"Judecatorul CCR nu verifica fondul dosarului, el stabileste competentele ce revin procurorilor si judecatorilor, el nu se uita in dosar sa vada probele si anchetele (...) Eu astazi am pledat la curte despre un principiu al statului de drept - separatia puterilor. Daca va fi o decizie favorabila, care sa constate existenta conflictului, decizia se publica in Monitorul Oficial, produce depline efecte, care sunt general obligatorii si pentru guvern, si pentru procuror si pentru fiecare in parte. (...) Daca va fi o decizie faborabila, procurorul va fi obligat sa o respecte, nu ma intrebati cum, e nefiresc sa voerbesc eu in locul dansilor", a declarat ministrul Justitiei, susținând punctul de vedere al autorului sesizării, Călin Popescu Tăriceanu.

 

 

 

În expunerea sa de motive, despre care a spus că reprezintă cauza premierului Grindeanu, ministrul Justiției a adus în sprijinul său mai multe decizii ale Curții Constituționale, relevante pentru această cauză, dar și recomandări ale Comisiei de la Veneția.

 

 

Serban Nicolae acuza "presiuni" la adresa Guvernului prin ancheta Parchetului

 

 

"Eu am opiniile mele si nu o data m-am pronuntat asupra unor manifestari de analfabetism profesional la nivelul unor organe de ancheta. Ceea ce e insa foarte grav si e de lamurit la nivelul CCR este posibilitatea ca printr-o ancheta penala sa se declanseze forme de presiune in cadrul procesului de legiferare", a spun Nicolae. 

 

 

 

El pretinde că, in aceste conditii, urmatorii anchetati ar putea fi chiar judecatorii Curtii, care au emis decizia prin care s-a explicitat definitia abuzului in serviciu.

 

 

 

"Nu m-ar mira, vazand o declaratie recenta, ca urmatoarea institutie in legatura cu actele careia se declanseaza anchete penale sa fie chiar CCR. Am aflat recent ca o decizie a CCR ar lasa fara aparare populatia Romaniei", a spus el.

 

 

 

Serban Nicolae spune că procurorii nu pot interveni in procesul decizional al Guvernului, in privinta legalitatii si oportunitatii emiterii actelor normative. El a criticat si faptul ca in ancheta DNA se vorbeste despre favorizarea faptuitorului, spunand ca in OUG 13 este doar o problema de aplicare a legii mai favorabile, care nu poate insemna, intr-un stat de drept, favorizarea faptuitorului.

 

 

 

Senatorul pretinde că acum legiuitorii sunt "speriati" si nu sunt lasati sa puna in acord legile cu deciziile CCR. "Este dificil, eu nefiind un tip sperios de felul meu, sa gasesc solutii prin care deciziile CCR, unele venite chiar dupa decizia 405 (privind abuzul in serviciu - n.r.), sa-si gaseasca consacrarea, pentru ca ele pot fi oricand interpretate ca legi penale mai favorabile si sa ne duca cu concluzia, intr-o maniera rudimentara, superficiala, ca exista o favorizare a infractorului", a afirmat el.

 

 

 

 

Reprezentantul Ministerului Public îi contestă lui Tăriceanu dreptul de a face sesizarea la CCR

 

 

 Reprezentantul Ministerului Public, Iuliana Nedelcu, a criticat argumentele invocate de Serban Nicolae si de Tudorel Toader. Procurorul Nedelcu i-a contestat direct dreptul lui Calin Popescu Tariceanu de a elabora o astfel de sesizare, avand in vedere ca Senatul nu a fost o entitate "lezata" de presupusul conflict.

 

 

 

Ea a acuzat ca sesizarea este "ambigua", fiind pasaje in care afirmatii anterioare sunt contrazise prin unele concluzii, precum cea privind acuzatiile DNA de incalcare a legii, despre care insusi autorul sesizarii recunoaste ca nu au legatura cu procedura de elaborare a unui act normativ, astfel incat nu poate fi acuzat Ministerul Public de a interfera cu activitatea Guvernului.

 

 

Ea a cerut ca CCR sa nu se substituie astfel instantelor de judecata.

 

 

"Ce a facut organul judiciar este o pura exercitare a atributiilor legale. Nu a verificat in niciun fel transpunerea deciziilor CCR, nu a verificat in niciun fel oportunitatea elaborarii actului legislativ, nu s-a pus in niciun mod problema unor verificari a unor asemenea aspecte. (...) Pozitia pe care DNA a avut-o in aceasta cauza este una perfect legala, ea va fi supusa de principiu controlului instantelor de judecata", a spus reprezentantul Ministerului Public.

 

 

 

***

 

 

 

Cinci infracțiuni a identificat luni Parchetul General în dosarul emiterii OUG 13

 

 

Parchetul General arată că în dosar au rezultat indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni:

 

 

• favorizarea făptuitorului;
• prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului;
• sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;
• sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri;
• fals intelectual.

 

 

 

"Inițial, dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, în care procurorii (...) au dispus, prin ordonanța din 24 februarie 2017, clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, precum și disjungerea și declinarea acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor anterior menționate", conform PÎCCJ.  

 

 

 

 

***

 

 

 

Curtea Constituțională a fost sesizată de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Direcția Națională Anticorupție (DNA)

 

 

În urmă cu trei săptămâni, el susținea că anchetarea de către procurorii anticorupţie a modului în care a fost elaborată OUG 13 reprezintă o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească.

 

„Conflictul juridic de natură constituţională pe care preşedintele Senatului îl aduce în atenţia Curţii Constituţionale a României a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă al Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituţionale”, preciza Tăriceanu, într-un comunicat de presă.

 

În opinia sa, OUG 13 abordează o temă de politică penală a statului român. Astfel, „măsurile de politică penală se află în competenţa exclusivă a Parlamentului şi a Guvernului, alte autorităţi publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot şi trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferenţă, de amestec discreţionar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului, se menţionează în sesizarea trimisă Curtea Constituţională a României”.

 

Totodată, Călin Popescu Tăriceanu a mai argumentat „procedând la anchetarea oportunităţii, circumstanţelor şi împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, reprezentanţii Ministerului Public au uzurpat unele dintre competenţele Guvernului, prin Ministerul de Justiţie, fapt care a condus la apariţia prezentului conflict juridic de natură constituţională, în sensul deciziilor CCR”, se mai arată în comunicatul transmis de Senat.

 

De asemenea, Tăriceanu cere Curţii Constituţionale să statueze că organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării unor acte normative. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a criticat ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la Ministerul Justiţiei (MJ) cu privire la adoptarea OUG 13, susţinând că aceasta reprezintă o imixtiune nepermisă a Parchetului în activitatea Guvernului.

 

Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă cu privire la modul de elaborarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale, în urma unui denunţ formulat în 24 ianuarie de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.