Ministrul Justiției a început evaluarea fără procedură. Inspecția, instrument de intimidare

În același timp, Inspecția  judiciară a declanșat  o veritabilă anchetă la sesizarea făcută de Jurindex Media, controlată de jurnaliștii Adina Anghelescu Stancu și Răzvan Savaliuc, în care sunt audiați martori și se strâng documente. Scopul mascat ar putea fi o acțiune disciplinară împotriva lui Kovesi și Lazăr, perioadă în care cei doi ar fi suspendați din funcții.

Ministrul a anunțat doar că legea îi permite să exercite controlul asupra procurorilor atunci când domnia sa consideră că este necesar. Legea precizează că o poate face doar prin “procurori anume desemnați” (Legea de organizare judiciară 304/2004).  Numai că în nici un text de lege  nu se precizează care este procedura prin care ministrul îi poate desemna pe procurorii-evaluatori.

Se naste întrebarea legitimă: care a fost procedura  prin care ministrul i-a desemnat pe procurorii – evaluatori și cine sunt aceștia

Cristina Liță, purtătorul de cuvânt al Ministrului Justiției ne-a precizat că “procedura folosită de domnul ministru va fi făcută publică odată cu anunțarea rezultatelor verificărilor”. Iar aceste rezultate vor sosi cel mai târziu de 23 martie, după cum a declarat însuși ministrul.

”În termenul stabilit de 14 zile vă voi comunica și concluziile și argumentele, care m-au dus la cele concluzii”, a spus marti Tudorel Toader.

Însă, pentru a respecta principiul transpareanței (România s-a obligat să îl respecte în momentul aderării la Uniunea Europeană!), procedura trebuia făcută publică înainte de declanșarea controlului.

Ce prevede legea

Legea 304/2004 de organizare judiciară:

Articolul 69

 alineatul (1): Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul- şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism  ori de ministrul justiţiei.

 Alineatul (2): Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.

Alineatul (3): Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalităţii.

Ce poate face ministrul ca să scape de procurorul general și de șeful DNA

După cum se poate lesne observa din fragmentul redat mai sus din Legea de organizare judiciară 304/2004, dacă ministrul descoperă eventuale greutăți în desfășurarea activității procurorilor, acesta poate cel mult “să dea îndrumări scrise”.

Legea nu-i permite ministrului să-i demită. Ministrul poate doar să propună CSM-ului demiterea acestora, CSM-ul să dea un aviz consultativ, însă decizia de demitere apartine exclusiv președintelui țării.

Atunci, ce urmărește, de fapt, ministrul Toader prin declanșarea controlului la Parchetul General și DNA?

Potrivit unor membri CSM care au dorit să-și păstreze anonimatul, ministrul Justiției ar urmări înlăturarea celor doi șefi ai Parchetelor prin ocolirea deciziei președintelui țării, folosindu-se doar de Inspecția Judiciară și de secția de procurori a CSM.

Însă, ca să sesizeze Inspecția, ministrul are nevoie de argumente pe care speră să le găsească prin procedura de control a activității acestora, spun sursele Revistei 22.

Cum poate fi ocolit rolul decisiv al președintelui țării din procedura demiterii

În cazul în care Inspecția Judiciară declanșează o acțiune disciplinară împotriva unui procuror, Secția de procurori a CSM funcționează ca instanță de judecată. Pe perioada cercetării disciplinare, procurorii sunt suspendați din funcție.

Sancțiunile CSM pot ajunge până la excluderea din magistratură, cum s-a întâmplat în cazul judecătoarei Camelia Bogdan.

În această procedură, președintele țării NU are nici un rol!

Iată de ce, dacă vrea să aibă succes, spun sursele noastre, ministrul Justiției are nevoie de procedura declanșării unei acțiuni disciplinare prin Inspecția judiciară. Însă, în demersul de îndepărtare de pe funcții a Laurei Codruța Koveși și a lui Augustin Lazăr există o mare piedică: rapoartele de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare  privind activitatea Parchetului General și a DNA, toate la superlativ.

Stadiul “evaluărilor”

La Ministerul Justiției s-ar fi declanșat deja acțiunile de evaluare, dar sunt secretizate. Nu se cunoaște nici măcar procedura folosită. În paralel cu demersurile ministrului Justiției, Tudorel Toader, la Inspecția Judiciară se face anchetă mai ceva ca la Parchet: s-au adunat documente de la instituții (DNA, Parchetul General, Ministerul Justiției, Guvern, Curtea Constituțională etc), se fac audieri pe bandă rulantă pentru instrumentarea unei sesizări înaintate de Jurindex Media, controlată de jurnaliștii Adina Anghelescu Stancu și Răzvan Savaliuc.

“Investigațiile vizează fiecare punct indicat în sesizare, care este publică (a apărut pe pagina online a firmei celor doi jurnaliști- n.n.). Se fac verificări, se analizează documente, se fac audieri” ne-a declarant Alin Bogdan Alexandru, purtătorul de cuvînt al Inspecției judiciare.

Inspecția, instituție deasupra Parchetului, care intervine într-o anchetă în desfășurare?

Inspecția Judiciară nu numai că a adunat documente așa cum o fac și parchetele, dar a trecut și la audieri pe proceduri similare. Mai exact, inspectorii îi audiază și pe martorii audiați de DNA (care a audiat doar martori; nu s-a început urmărirea penală in personam). 

Între cei audiați până acum de Inspecția Judiciară s-a aflat până și Mihai Polițeanu, autorul plângerii penale depuse la DNA. Din declarația dată Revistei 22 de către Mihai Polițeanu se poate înțelege că Inspecția Judiciară face o anchetă penală paralelă cu ancheta procurorilor, acționând ca o supraputere.

“Am fost luni la Inspecție. Două doamne inspector mi-au cerut să descriu circumstanțele în care am depus plângerea, de câte ori am intrat în contact cu DNA și cu cine și ce am făcut acolo. Eu le-am spus că prima sesizare am trimis-o pe mail în noaptea de 25 ianuarie 2017, că pe 31 ianuarie m-am dus la DNA și am depus plângerea în formă olografă și că am depus-o la procurorul de serviciu. De asemenea, le-am spus doamnelor inspector că pe 1 februarie m-am dus din nou la DNA deoarece am vrut să completez plângerea pentru că, peste noapte, Guvernul Grindeanu a adoptat și publicat OUG 13, favorizându-l în special pe Liviu Dragnea. Pe 1 februarie am făcut o completare la plângere și împotriva lui Liviu Dragnea acuzându-l de sâvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 indice 1 din Legea 78/2000, Dragnea fiind principalul beneficiar al OUG 13, ca șef de partid, obținând, astfel, un folos pentru sine” ne-a declarat Polițeanu.

Se pun întrebările legitime: dacă Inspecția îi va ancheta pe procurorii care au deschis dosarul, ce curaj vor mai avea aceștia să facă o anchetă independent? Mai sunt procurorii stabili pe dosarul în care fac ancheta, așa cum prevede legea?

Specialiștii consultați de Revista 22 spun că nu se mai respectă independența procurorului, nici stabilitatea pe dosar. În plus, Inspecția acționează ca factor intimidant, știut fiind că de decizia Inspecției depinde cariera unui magistrat.

Sursa scandalul

Sursa scandalului este ancheta penală declanșată de DNA în urma unei plângeri în care erau indicate mai multe încălcări ale legii în timpul elaborării și adoptării Ordonanței de Urgență 13/2017.

Prin acest act normativ, inițiat de fostul ministru al Justiției, Florin Iordache și adoptat de Guvernul Grindeanu, erau operate mai multe modificări ale legislației penale care îi favorizau în special pe politicienii cu dosare sau pe cei condamnați deja.

În urma protestelor a sute de mii de oameni, OUG 13 a fost abrogat, iar ministrul Iordcahe și-a dat demisia, în locul lui fiind numit Tudorel Toader.

După ce Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, că începerea urmăririi penale în dosarul “OUG 13” “echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constituție, deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar își arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale”, mai mulți politicieni, unii cu dosare penale sau condamnări cu suspendare, au cerut demiterea procurorului general și al șefei DNA.

Inițial, ministrul Toader le-a sugerat procurorului general și șefei DNA să-și dea demisia, în caz contrar amenințăndu-i cu declanșarea unui control privind activitatea  “managerială și profesională”. Deoarece cei doi șefi ai Parchetlor au anunțat că nu-și dau demisia, Toader a  declanșat controlul.

Potrivit Constituției (art. 125 și art 134), evaluarea profesională și managerială a magistraților poate fi făcută doar de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).