Pe aceeași temă
”Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei din 22 aprilie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti. Casează sentinţa civilă recurată şi, rejudecând: Admite excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, invocată de pârâtă prin întâmpinare. Respinge contestaţia formulată de reclamantul Petre Roman împotriva Raportului de evaluare nr. 10447/G/II/12.03.2014 întocmit de pârâtă Agenţia Naţională de Integritate, că tardiv formulată. Definitivă”, se arată în minuta judecătorilor de la instanţa supremă (ICCJ), conform News.ro.
Petre Român a fost găsit incompatibil de către ANI în 2014. Agenţia anunţa că Petre Roman este în incompatibilitate din 20 decembrie 2012, întrucât în mandatul de deputat a avut şi calitatea de persoană fizică autorizată la “Roman V. Petre Persoană Fizică Autorizată”.
În aprilie 2014, Petre Roman a contestat raportul ANI, însă a depus cererea de anulare a raportului la Tribunalul Bucureşti, în condiţiile în care instanţa competentă să judece astfel de cauze este Curtea de Apel Bucureşti.
Astfel, în ianuarie 2015, Tribunalul Bucureşti i-a respins cererea. ANI a început în acel moment o lungă corespondenţă cu Parlamentul, în care a cerut vacantarea postului de deputat deţinut de Petre Român, pe motiv că decizia de incompatibilitate a rămas definitivă, nefiind atacată în termenul legal.
Între timp, Petre Roman a continuat seria de sesizări şi contestaţii, însă, după lungi tergiversări - care au culminat cu sancţionarea contravenţională a deputaţilor din Comisia juridică, cu 2.000 de lei pentru fiecare membru, având în vedere neaplicarea unei decizii a instanţei - Camera Deputaţilor a votat, în februarie 2015, încetarea de drept a mandatului lui Petre Roman.
Ulterior, fostul deputat PNL a câştigat o prima bătălie în faţa Curţii de Apel Bucureşti, care i-a acceptat o sesizare şi a admis, pe 22 aprilie 2016, cererea lui de anulare a raportului Agenţiei Naţionale de Integritate din 12 martie 2014 prin care s-a constatat că a fost în incompatibilitate, însă decizia nu a fost definitivă.
În aceste condiţii, Petre Roman a sesizat Camera Deputaţilor, afirmând că vacantarea mandatului sau nu a fost legală. În iunie 2016, Comisia juridică a transmis un punct de vedere conducerii Camerei potrivit căruia încetarea mandatului de deputat al lui Roman nu s-a făcut în condiţii legale.
În septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în premieră, un proiect de Hotărâre potrivit căruia Petre Roman îşi reia mandatul de deputat, după mai bine de un an. Proiectul de Hotărâre a fost adoptat cu 216 voturi ”pentru” şi o abţinere.
