Pe aceeași temă
"Nu mi s-a cerut demisia, nu intentionez sa-mi dau demisia, nu am de ce", a spus Kovesi, la iesirea de la aceasta intalnire, care a durat circa o ora. A fost "o discutie despre care nu doresc sa dau foarte multe detalii, veti afla dupa ce se termina aceasta etapa (...) Am discutat doar despre activitatea DNA", a spus Kovesi, la intrebarile ziaristilor, adaugand ca "restul detaliilor probabil ca o sa le aflati de la dl ministru".
Kovesi s-a intalnit cu ministrul Justitiei la scurt timp dupa ce acesta avusese o discutie de circa o ora cu ambasadorul SUA, Hans Klemm.
***
Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a venit luni la sediul Ministerului Justitiei pentru o discutie cu ministrul Tudorel Toader, potrivit Agerpres.
Luni, ministrul Justitiei a anuntat ca va prezenta pe 29 martie concluziile evaluarii activitatii procurorului general Augustin Lazar si a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi.
Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, a fost la Ministerul Justiției, unde a discutat cu Tudorel Toader. Klemm a fost extrem de secretos în privinţa discuţiei, nu a dat prea multe detalii despre întrevederea cu Tudorel Toader.
”Nu am discutat chestiuni particulare. Am venit doar pentru a mă prezenta ministrului Justiţiei. Am avut o discuţie foarte bună despre istoria cooperării dintre Statele Unite ale Americii şi România. L-am asigurat pe ministru de interesul continuu al ţării mele în a susţine eforturile sale de a întări statul de drept în România şi, desigur, de a continua lupta împotriva corupţie.A fost o întâlnire generală în care s-au vorbit lucruri generale despre activitatea Ministerului Justiţiei. Nu am vorbit nimic despre Laura Codruţa Kovesi”, a spus ambasadorul SUA după întâlnirea cu ministrul Justiţiei.
Surse apropiate Ministerului Justitiei susțin însă că a fost atinsă și tema fierbinte a procurorului general și procurorului-șef al DNA, dar ca o temă tangențială de discuție.
Ministrul Justiției trebuia ca azi să prezinte cele două analize, dar de dimineață chiar înainte de întâlnirea cu Ambasadorul SUA a anunțat că amână prezentarea lor publică până miercuri.
***
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a început pe 21 martie evaluarea “activității manageriale și profesionale” a procurorului general al României Augustin Lazăr și a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, fără a face însă publică procedura folosită.
În același timp, Inspecția judiciară a declanșat o veritabilă anchetă la sesizarea făcută de Jurindex Media, controlată de jurnaliștii Adina Anghelescu Stancu și Răzvan Savaliuc, în care sunt audiați martori și se strâng documente. Scopul mascat ar putea fi o acțiune disciplinară împotriva lui Kovesi și Lazăr, perioadă în care cei doi ar fi suspendați din funcții.
Ministrul a anunțat doar că legea îi permite să exercite controlul asupra procurorilor atunci când domnia sa consideră că este necesar. Legea precizează că o poate face doar prin “procurori anume desemnați” (Legea de organizare judiciară 304/2004). Numai că în nici un text de lege nu se precizează care este procedura prin care ministrul îi poate desemna pe procurorii-evaluatori.
Se naste întrebarea legitimă: care a fost procedura prin care ministrul i-a desemnat pe procurorii – evaluatori și cine sunt aceștia
Cristina Liță, purtătorul de cuvânt al Ministrului Justiției ne-a precizat că “procedura folosită de domnul ministru va fi făcută publică odată cu anunțarea rezultatelor verificărilor”. Iar aceste rezultate vor sosi cel mai târziu de 23 martie, după cum a declarat însuși ministrul.
”În termenul stabilit de 14 zile vă voi comunica și concluziile și argumentele, care m-au dus la cele concluzii”, a spus marti Tudorel Toader.
Însă, pentru a respecta principiul transpareanței (România s-a obligat să îl respecte în momentul aderării la Uniunea Europeană!), procedura trebuia făcută publică înainte de declanșarea controlului.
Ce prevede legea
Legea 304/2004 de organizare judiciară:
Articolul 69
alineatul (1): Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul- şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.
Alineatul (2): Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
Alineatul (3): Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalităţii.
Ce poate face ministrul ca să scape de procurorul general și de șeful DNA
După cum se poate lesne observa din fragmentul redat mai sus din Legea de organizare judiciară 304/2004, dacă ministrul descoperă eventuale greutăți în desfășurarea activității procurorilor, acesta poate cel mult “să dea îndrumări scrise”.
Legea nu-i permite ministrului să-i demită. Ministrul poate doar să propună CSM-ului demiterea acestora, CSM-ul să dea un aviz consultativ, însă decizia de demitere apartine exclusiv președintelui țării.
Atunci, ce urmărește, de fapt, ministrul Toader prin declanșarea controlului la Parchetul General și DNA?
Potrivit unor membri CSM care au dorit să-și păstreze anonimatul, ministrul Justiției ar urmări înlăturarea celor doi șefi ai Parchetelor prin ocolirea deciziei președintelui țării, folosindu-se doar de Inspecția Judiciară și de secția de procurori a CSM.
Însă, ca să sesizeze Inspecția, ministrul are nevoie de argumente pe care speră să le găsească prin procedura de control a activității acestora, spun sursele Revistei 22.
Cum poate fi ocolit rolul decisiv al președintelui țării din procedura demiterii
În cazul în care Inspecția Judiciară declanșează o acțiune disciplinară împotriva unui procuror, Secția de procurori a CSM funcționează ca instanță de judecată. Pe perioada cercetării disciplinare, procurorii sunt suspendați din funcție.
Sancțiunile CSM pot ajunge până la excluderea din magistratură, cum s-a întâmplat în cazul judecătoarei Camelia Bogdan.
În această procedură, președintele țării NU are nici un rol!
Iată de ce, dacă vrea să aibă succes, spun sursele noastre, ministrul Justiției are nevoie de procedura declanșării unei acțiuni disciplinare prin Inspecția judiciară. Însă, în demersul de îndepărtare de pe funcții a Laurei Codruța Koveși și a lui Augustin Lazăr există o mare piedică: rapoartele de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind activitatea Parchetului General și a DNA, toate la superlativ.
Stadiul “evaluărilor”
La Ministerul Justiției s-ar fi declanșat deja acțiunile de evaluare, dar sunt secretizate. Nu se cunoaște nici măcar procedura folosită. În paralel cu demersurile ministrului Justiției, Tudorel Toader, la Inspecția Judiciară se face anchetă mai ceva ca la Parchet: s-au adunat documente de la instituții (DNA, Parchetul General, Ministerul Justiției, Guvern, Curtea Constituțională etc), se fac audieri pe bandă rulantă pentru instrumentarea unei sesizări înaintate de Jurindex Media, controlată de jurnaliștii Adina Anghelescu Stancu și Răzvan Savaliuc.
“Investigațiile vizează fiecare punct indicat în sesizare, care este publică (a apărut pe pagina online a firmei celor doi jurnaliști- n.n.). Se fac verificări, se analizează documente, se fac audieri” ne-a declarant Alin Bogdan Alexandru, purtătorul de cuvînt al Inspecției judiciare.
Inspecția, instituție deasupra Parchetului, care intervine într-o anchetă în desfășurare?
Inspecția Judiciară nu numai că a adunat documente așa cum o fac și parchetele, dar a trecut și la audieri pe proceduri similare. Mai exact, inspectorii îi audiază și pe martorii audiați de DNA (care a audiat doar martori; nu s-a început urmărirea penală in personam).
Între cei audiați până acum de Inspecția Judiciară s-a aflat până și Mihai Polițeanu, autorul plângerii penale depuse la DNA. Din declarația dată Revistei 22 de către Mihai Polițeanu se poate înțelege că Inspecția Judiciară face o anchetă penală paralelă cu ancheta procurorilor, acționând ca o supraputere.
“Am fost luni la Inspecție. Două doamne inspector mi-au cerut să descriu circumstanțele în care am depus plângerea, de câte ori am intrat în contact cu DNA și cu cine și ce am făcut acolo. Eu le-am spus că prima sesizare am trimis-o pe mail în noaptea de 25 ianuarie 2017, că pe 31 ianuarie m-am dus la DNA și am depus plângerea în formă olografă și că am depus-o la procurorul de serviciu. De asemenea, le-am spus doamnelor inspector că pe 1 februarie m-am dus din nou la DNA deoarece am vrut să completez plângerea pentru că, peste noapte, Guvernul Grindeanu a adoptat și publicat OUG 13, favorizându-l în special pe Liviu Dragnea. Pe 1 februarie am făcut o completare la plângere și împotriva lui Liviu Dragnea acuzându-l de sâvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 indice 1 din Legea 78/2000, Dragnea fiind principalul beneficiar al OUG 13, ca șef de partid, obținând, astfel, un folos pentru sine” ne-a declarat Polițeanu.
Se pun întrebările legitime: dacă Inspecția îi va ancheta pe procurorii care au deschis dosarul, ce curaj vor mai avea aceștia să facă o anchetă independent? Mai sunt procurorii stabili pe dosarul în care fac ancheta, așa cum prevede legea?
Specialiștii consultați de Revista 22 spun că nu se mai respectă independența procurorului, nici stabilitatea pe dosar. În plus, Inspecția acționează ca factor intimidant, știut fiind că de decizia Inspecției depinde cariera unui magistrat.
Sursa scandalului
Sursa scandalului este ancheta penală declanșată de DNA în urma unei plângeri în care erau indicate mai multe încălcări ale legii în timpul elaborării și adoptării Ordonanței de Urgență 13/2017.
Prin acest act normativ, inițiat de fostul ministru al Justiției, Florin Iordache și adoptat de Guvernul Grindeanu, erau operate mai multe modificări ale legislației penale care îi favorizau în special pe politicienii cu dosare sau pe cei condamnați deja.
În urma protestelor a sute de mii de oameni, OUG 13 a fost abrogat, iar ministrul Iordcahe și-a dat demisia, în locul lui fiind numit Tudorel Toader.
După ce Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, că începerea urmăririi penale în dosarul “OUG 13” “echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constituție, deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar își arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale”, mai mulți politicieni, unii cu dosare penale sau condamnări cu suspendare, au cerut demiterea procurorului general și al șefei DNA.
Inițial, ministrul Toader le-a sugerat procurorului general și șefei DNA să-și dea demisia, în caz contrar amenințăndu-i cu declanșarea unui control privind activitatea “managerială și profesională”. Deoarece cei doi șefi ai Parchetlor au anunțat că nu-și dau demisia, Toader a declanșat controlul.
Potrivit Constituției (art. 125 și art 134), evaluarea profesională și managerială a magistraților poate fi făcută doar de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
