Pe aceeași temă
Curtea Constituțională a României a amânat pentru 27 aprilie pronunțarea pe articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, anunță Agerpres.
- Dorneanu nu mai are voie să facă declarații. El a primit un vot de blam din partea Curții după ce a spus că decizia pe legea în cauză e cea mai grea de până acum
Decizia CCR de a nu se mai face declaraţii de presă prin care să se anunţe hotărârile luate de judecători a fost luată în ziua în care pe ordinea de zi se află excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatului Poporului împotriva legii 90/2001 care le interzice condamnaţilor penal să fie membri ai Guvernului.
”E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei trecute în care a fost amânată luarea unei decizii în această speţă.
Dorneanu a justificat luarea deciziei de a renunţa la declaraţiile de presă prin faptul că CCR preia astfel exemplul celorlalte instanţe, care nu comunică prin declaraţii, ci prin comunicate.
- Curtea Constitutionala a dezbatut, marti, pentru a treia oară sesizarea facuta de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal sa ocupe functii in Guvern. Situatia il vizeaza direct pe liderul PSD, Liviu Dragnea.
Presedintele CCR, Valer Dorneanu, declara la sfirsitul lunii martie ca este cea ”mai grea solutie” pe care Curtea o are de dat, pentru ca sunt mai ales probleme de „apreciere politica”.
Sesizarea a fost facuta la inceputul lunii ianuarie de Victor Ciorbea, la o zi dupa ce guvernul Grindeanu a depus juramantul la Palatul Cotroceni.
Curtea Constitutionala a dezbatut pe 7 martie sesizarea depusa de Avocatul Poporului si a amanat pentru 21 martie pronuntarea deciziei. Pe 21 martie, CCR a anuntat o noua amanare.
"S-a amanat pentru 4 aprilie pentru ca nu am reusit sa ajungem la o solutie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat pana acum mai multe solutii, care niciuna dintre ele nu intrunea o majoritate decizionala si atunci acum ne-am cam apropiat de doua variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea solutie pe care am avut-o de dat pana acum, pentru ca problemele sunt mai ales de apreciere politica", a spus presedintele Curtii, Valer Dorneanu.
Presedintele Curtii a afirmat ca au fost ridicate "foarte multe" probleme de drept, atat de oportunitate, cat si de admisibilitate, problema fiind "delicata". Dorneanu a spus insa ca este de parere ca pe 4 aprilie "90%" sigur vor veni cu o solutie.
"Noi nu ne ghidam neaparat dupa presiunea mediatica, nici dupa cea politica, pentru ca aceea exista tot timpul, de fapt ambele exista. Vrem intai sa fim impacati cu constiinta noastra si cu convingerea ca solutia pe care o dam corespunde interpretarii exacte a Constitutiei si sensului legiuitorului, in masura in care el este in concordanta cu principiile constitutionale", a spus Dorneanu.
Potrivit Avocatului Poporului, Curtea Constitutionala a fost sesizata in legatura cu articolul 2 din Legea 90/2001. Acest articol prevede ca: ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)”
***
Dragnea spune ca nu mai vrea sa fie premier
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat ca nu isi mai doreste sa fie premier, indiferent ce va decide Curtea Constitutionala referitor la Legea 90/2001, conform careia pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au condamnari penale si nu se gasesc in cazuri de incompatibilitate.
"Ceea ce s-a intamplat este istorie. (...) Obiectivul meu nu mai este sa fiu prim-ministru. Obiectivul meu este sa gestionez, atat cat pot, conducerea Camerei si conducerea Parlamentului impreuna cu Calin Popescu Tariceanu si sa sprijin cu toata puterea mea actiunea guvernamentala indiferent ce va spune CCR saptamana viitoare", a anuntat Liviu Dragnea, la RomaniaTv.
Magistratii Curtii au decis ca vor relua dezbaterile pe acest subiect si pe 4 aprilie, amanand adoptarea unei decizii. Presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, a motivat ca decizia este "delicata" si reprezinta cea mai "grea solutie" pe care a trebuit Curtea sa o dea pana acum.
S-a amanat pentru 4 aprilie pentru ca nu am reusit sa ajungem la o solutie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat pana acum mai multe solutii, care niciuna dintre ele nu intrunea o majoritate decizionala si atunci acum ne-am cam apropiat de doua variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea solutie pe care am avut-o de dat pana acum, pentru ca problemele sunt mai ales de apreciere politica", a spus Dorneanu, citat de ziare.com.
Presedintele Curtii a mai spus ca au fost ridicate "foarte multe" probleme de drept, atat de oportunitate, cat si de admisibilitate, problema fiind "delicata". Dorneanu a spus insa ca este de parere ca pe 4 aprilie "90%" sigur vor veni cu o solutie.
"Noi nu ne ghidam neaparat dupa presiunea mediatica, nici dupa cea politica, pentru ca aceea exista tot timpul, de fapt ambele exista. Vrem intai sa fim impacati cu constiinta noastra si cu convingerea ca solutia pe care o dam corespunde interpretarii exacte a Constituiei si sensului legiuitorului, in masura in care el este in concordanta cu principiile constitutionale", a spus Dorneanu.
Curtea Constitutionala a dezbatut si pe 7 martie sesizarea, dar amanase pentru 21 martie pronuntarea deciziei.
"Nu am reusit sa ajungem la o solutie. Am simtit nevoia sa aprofundam mai bine cauza si sa analizam cea mai buna dintre variantele care s-au discutat astazi, care au fost mai multe. (...) Aprofundarea este pentru a da o solutie buna, nu o solutie gresita", declara atunci presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu.
Prima amânare
CCR a amanat pentru 21 martie analiza sesizării făcute de Victor Ciorbea, Avocat al Poporului, la Legea 90/2001, prin care li se interzice condamnaților penal sa ocupe functii in Guvern. Ciorbea a făcut sesizarea la o zi de la depunerea jurământului de primul guvern Grindeanu.
Motivul contestatiei făcută de Ciorbea la CCR este dat de incalcarea principiului separatiei puterilor in stat. Ciorbea anunta inca din 13 decembrie, in plina criza a desemnarii premierului, ca analizeaza posibilitatea atacarii la CCR a legii care nu-l poate face pe Dragnea premier si ca va face public anuntul intr-o zi sau doua. Pentru ca, intre timp, criza a fost depasita si au fost sarbatorile, Ciorbea a facut subiectul uitat. Subiectul a fost pus pe mansă chiar in plina procedura de investire a guvernului Grindeanu in Parlament.
Legea 90/2001 interzice persoanelor condamnate penal să fie membri ai Guvernului.
Articolul 2 din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor preveze că persoanele condamnate penal nu pot face parte din Guvern. Au fost voci de specialişti în drept constituţional favorabili PSD care au spus că articolul 2 din Legea 90 este neconstituţional, însă atâta timp cât CCR nu se pronunţă în acest sens, actul normativ produce efecte.
Pe 13 decembrie, Ciorbea spunea ca inca nu a primit nicio sesizare cu privire la acest subiect dar ca a "dat in lucru" serviciului de contencios constituţional examinarea posibilitatii de a ataca legea la CCR: "să examineze, să discutăm şi, pe baza primelor verificări, să anunţ dacă mă sesizez sau nu din oficiu. Azi sau mâine voi anunţa", declara Victor Ciorbea.
Sesizarea a fost facuta la inceputul lunii ianuarie de Victor Ciorbea, la o zi dupa ce Guvernul Grindeanu a depus juramantul la Palatul Cotroceni.
Victor Ciorbea a declarat, pe 5 ianuarie, pentru News.ro, ca a trimis la Curtea Constitutionala sesizarea in privinta Legii 90/2001 care prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate.
Potrivit Avocatului Poporului, Curtea Constitutionala a fost sesizata in legatura cu articolul 2 din Legea 90/2001. Acest articol prevede:ca ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)”
Ulterior, Avocatul Poporului a precizat, intr-un comunicat, ca ￢prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat..
Avocatul Poporului a constatat lipsa de coerenta legislativa in stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective si general valabile pentru ocuparea functiilor apartinand celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale, aspect de natura sa aduca atingere principiului echilibrului puterilor in stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si prevederilor art. 16 alin. (3) din Constitutie referitoare la ocuparea functiilor si demnitatilor publice, in conditiile legii.
De asemenea, Victor Ciorbea reclama ￢lipsa de previzibilitate a sintagmei ￂnu au suferit condamnari penaleￂ din cuprinsul art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, modificata si completata, fapt ce aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constitutie.
Prevederile art. 16 alin. (3) din Constitutie consacra dreptul legiuitorului de a stabili conditiile concrete de ocupare si exercitare a unei functii, insa, in procesul de elaborare a actelor normative, Parlamentul are obligatia de a respecta principiile constitutionale si de a adopta, in consecinta, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat si eficient, care sa asigure respectarea principiului constitutional al echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale, mai arata Avocatul Poporului.
"Este de necontestat faptul ca o persoana care urmeaza sa ocupe o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de integritate, legalitate si corectitudine menite sa consolideze increderea cetatenilor in autoritatile statului, insa cadrul legislativ ce guverneaza conditiile de accedere la o functie trebuie sa fie unul coerent, predictibil si unitar, aplicabil tuturor reprezentantilor celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale", se arata in comunicat.
In opinia Avocatului Poporului, separatia puterilor in stat nu inseamna lipsa unui mecanism de control intre puterile statului; dimpotriva, presupune existenta unui control reciproc, precum si realizarea unui echilibru de forte intre acestea.
"Or, un asemenea echilibru nu poate fi realizat decat prin existenta unui sistem coerent menit sa asigure conditii de integritate general valabile in exercitarea functiilor apartinand acestor trei puteri. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in conformitate cu prevederile actuale ale Constitutiei, in procesul de desemnare a prim-ministrului si de numire a Guvernului, au un rol esential atat Presedintele Romaniei [care, exercitandu-si atributiile in temeiul art. 85 si art. 103 alin. (1) din Legea fundamentala, desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament] cat si Parlamentul [care, in aplicarea art. 103 alin. (3) din Constitutie, dezbate programul si lista Guvernului in sedinta comuna si acorda votul de incredere.]", precizeaza sursa citata.
