Câteva întrebări despre epopeea fugii și prinderii lui Sebastian Ghiță

Cum a reușit Ghiță să scape de filajul poliției și să fugă din țară? De vineri dimineață, de la Grindeanu în jos toată lumea să grăbește să felicite Poliția pentru arestarea lui Sebastian Ghiță. Acest lucru nu șterge nicidecum circumstanțele neclare ale dispariției sale de sub nasul polițiștilor, iar Poliția trebuie să răspundă public la această întrebare. Am aflat vineri că Ghiță ar fi dispărut încă din seara de 19 decembrie în Bulgaria. Dacă se știe acest lucru înseamnă că a existat o anchetă internă în urma căreia s-a aflat cum a ieșit Ghiță din țară, ceea ce presupune că au fost identificați și responsabilii.

 Cu toate acestea, Ministerul de Interne nu scos un cuvânt și nu a indicat niciun vinovat. Mai mult, în ianuarie, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi se declara nemulțumită că în urma unor controale interne nu a fost depistat nici un vinovat și a indicat foarte clar. De unde rezultă că cel puțin pe la data declarațiilor lui Kovesi, 18 ianuarie 2017, la o lună de la dispariția lui Ghiță, poliția nu identificase nici un vinovat, nu considera cazul o prioritate și nu alocase resurse pentru prinderea lui Ghiță. Este legitim așadar să ne întrebăm dacă nu a existat o tentativă de mușamalizare a afacerii la nivelul Poliției și Ministerului de Interne.

Când a fost localizat Ghiță? News.ro citează surse judiciare potrivit cărora, după încă o lună, pe 23 februarie, „o echipă de polițiști s-a deplasat în Serbia pentru a-l localiza”. Presupunem că l-au găsit pentru că, pe 15 martie, Hotnews.ro scria, citând surse din preajma anchetei că Ghiță ar fi fost localizat în Serbia, unde s-ar fi întâlnit cu cel puțin doi colaboratori, unul din aceștia fiind patronul Evenimentului Zilei, Dan Andronic. Fostul jurnalist și consultant a făcut un circ național pe tema asta și a negat vehement inclusiv în fața polițiștilor că s-ar fi întâlnit cu Ghiță, deși a recunoscut că a fost în Serbia. Tot vineri au apărut știri pe surse că Ghiță ar fi primit vizita mai multor apropiați - Oana Niță, fratele, prieteni- și că tocmai acest fapt i-ar fi ajutat pe polițiști să-l localizeze. Sigur, toți făceau un ocol, încercând să-și piardă urma, dar tot la Belgrad ajungeau.

Așa ajungem la o altă întrebare: Este Ponta unul dintre acești turiști care l-au vizitat pe Ghiță? Ponta a negat acest lucru, ba chiar a afirmat că localizarea lui Ghiță în Serbia ar fi fost „o păcăleală”, dar a admis că a făcut în aceeași perioadă mai multe vizite în Serbia „pentru că este prieten cu premierul (actual președinte) Aleksandar Vucici”. Dacă minte, Ponta nu ar fi la prima minciună dovedită, și ca urmare, este din nou legitim să ne întrebăm dacă nu cumva un deputat român a știut, ba chiar a avut contacte cu un infractor dat în urmărire internațională de autoritățile române? Întrebrea e valabilă și pentru Dan Andronic, dar are mai multe conotații.

De când durează acest dute-vino și de ce din februarie și până acum Ghiță nu a fost capturat? A fost protejat el de atoritățile sârbe, a încheiat vreun acord cu cele române? În absența unor răspunsuri oficiale, nu putem face decât supoziții. Legăturile lui Ponta, prietenul lui Ghiță, cu președintele ales si fost premier, Aleksandar Vucic, sunt bine cunoscute și asumate. Însuși Ghiță avea conexiuni bune și afaceri consistente în Serbia, inclusiv  contracte cu Ministerul de Interne pentru securizarea frontierelor. E de prespus că s-a bazat și se bazează în continuare pe protecție la cel mai înalt nivel. Deocamdată a fost condamnat la 60 de zile de închisoare pentru  diferite infracțiuni, printre  care circulația și deținerea de acte false, ceea ce amână extradarea. Prinderea lui poate arăta însă și un scurtcircuit al acestor relații și protecții, poate între timp autoritățile române au negociat, poate s-a primit o comandă mai înaltă care surclasează prieteniile. Sau, poate, Ghită a negociat cu autoritățile române, a încheiat  un acord și s-a dat prins. Nu știm. Nu știm nici dacă Serbia  va proceda în cazul lui ca în cel al celebrului bancher bulgar, Tzvetan Vasilev, pe care refuză de trei ani să-l extrădeze. Apropierea Serbiei  și a lui Vucic de  Moscova  nu ne face prea încrezători, deși e clar că ceva acolo nu a mers în favoarea lui Ghiță.

Se vorbește mult despre faptul că o dată prins, Ghiță ar putea face dezvăluiri care să dărâme sistemul politic și structurile de forță din România. Poate că știe lucruri foarte grave, poate nu știe, dar cartea denunțurilor este singura pe  care o mai  are la îndemână. Cu condiția să fie  o carte polțistă veritabilă și nu una de povești, o colecție de  vorbe goale. Televiziunile de propagandă acreditează ideea ca o va detona pe Laura Codruța Kovesi  după tiparul folosit  în cazul Coldea. Greu de crezut. Ghiță și-a epuizat muniția atunci și dacă ar fi avut ceva împotriva șefei DNA ar fi dat deja pe teavă până acum. Mai degrabă, după cum arată lucrurile, alții  tremură.

O întrebare de maxim interese este ce se va întâmpla cu România TV? Există două personaje care apar cu frecvență neobișnuită la acest post de televiziune care reprezintă principalul izvor de conspirații și știri false din România: Liviu Dragnea și Traian Băsescu. Numărul mare al aparițiilor lui Dragnea a alimentat speculația că Ghiță a predat RTV către PSD și lui Dragnea care o vor folosi ca principală portavoce electorală. Pe de altă parte, vizitele dese ale lui Andronic în Serbia și contactele acestuia cu Ghiță, cum ar fi faptul că ar fi asistat la filmarea casetelor lui Ghiță,  precum și asocierea deschisă cu Băsescu și Elena Udrea sugerează o direcție interesantă de investigație. Cu totul alta decât cea spre care trioul vrea să îndrepte atenția pentru a lovi în Kovesi.

Ca atare, trebuie pusă o ultimă întrebare: Ce rol au jucat Liviu Dragnea, Victor Ponta și Traian Băsescu în întreaga poveste din jurul lui Ghiță, de la „dezvăluirile” acestuia până la fuga/prinderea lui?