Dragnea și Băsescu, captivi în propriile conspirații

După lansarea intempestivă la apă a Legii sa­larizării, menită să încheie discuțiile despre „noaptea ca hoții“, proteste și tentativa eșu­a­tă de a scăpa de procurorii șefi, Dragnea, Ol­guța și camarila nu au avut un răspuns logic la întrebarea care a venit ca tăvălugul pes­te ei: de unde banii. Pe picior au scos din manșetă imp­oz­i­tul global pe venit, la pachet cu teoria conspirației. Îm­pa­chetat americănește și bo­te­zat românește „pe gospo­dă­rie“, impozitul cu pricina a ge­nerat de la prima strigare ului­re și teamă. Economiștii au explicat că el va fi introdus foarte greu din cauza lipsei unui sistem informatic, că în primii ani - cei vitali pentru banii de care are ne­voie PSD pentru măririle de salarii anunțate - colectarea nu va crește, ba din contră. Oa­menii simpli au înțeles însă că statul, prin ar­mata de consilieri fiscali, va da năvală la ei în ogradă să le numere găinile, legăturile de pă­trunjel și calupurile de brânză vândute la ne­gru. Alții, că vor trebui să se blindeze cu chi­tanțe și bonuri pentru meditații, ciubucuri și tot ce face supraviețuirea multora posibilă. Mesajul Olguței Vasilescu a fost clar: „Fis­ca­li­zăm totul“. Or, în România așa ceva naște ins­tantaneu opoziție și furie. Motivul e sim­plu: un stat care de ani de zile „gestionează“ mizerabil până și puținul pe care îl colectează este văzut ca hoțul șef, căruia tu, ce­tă­țean, nu ai niciun motiv să-i dai ceva în plus până când nu te convingi că banii tăi nu mai umflă buzunarele celor de la putere. E o ecuație sim­plă.

Suspiciunile că PSD este dis­pe­rat, pe de o parte, să-și hră­nească propria clientelă po­litică prin invenții de genul Fondului Su­veran de Investiții, iar pe de alta, să scoată bani din piatră seacă, introducând impozitul pe venitul global sau naționalizând Pilonul II de pensii, vor atinge apogeul în perioada ur­mătoare. Altfel spus, pe lângă Legea sa­la­ri­zării - contestată deja de sindicate și de me­diul privat -, PSD a mai deschis două fronturi pe care e puțin probabil să le cucerească.

Suplimentar, Dragnea nu vrea să renunțe la modificarea codurilor penale, proiectul lui Tu­dorel Toader va intra în parlament, unde va fi ajustat cu mult dincolo de deciziile Curții Constituționale, în așa fel încât să se poată strecura cât mai mulți penali, prezenți și vii­tori. Se adaugă Legea răspunderii magis­tra­ților, care va nemulțumi întreaga castă, pro­curori și judecători deopotrivă, și auditul ex­tern al Parchetului General, DNA și DIICOT, unde Toader va fi iarăși presat să le dea de­lete lui Kövesi și Lazăr. Sunt războaie în care PSD şi-o caută cu lumânarea.

Adăugați comisia pentru verificarea „frau­dării“ alegerilor din 2009, pusă pe agenda pu­blică de Andronic și stăpânul său Băsescu - doi disperați rămași în pană de lo­vituri apli­cate sub centură lui Kövesi - și în fruntea că­reia s-a ofertat însuși Dragnea. Ca să vezi dră­cie, trioul Kövesi-Coldea-Maior, că­rora Băses­cu le-ar fi umplut „boturile de sân­ge“ în caz de neascultare, complotau ca el să câștige alegerile, asistați din spate de nimeni alții de­cât de Ponta - despre care Gușă spune că dă­dea raportul la adversari - și de An­dro­nic, con­silierul giruetă, care la vremea aia pres­ta la Geoană și, după cum reiese acum, și la Bă­sescu simultan. E evident că prota­go­niștii și onor comisia nu urmăresc decât scandalul, târ­nosirea lui Kövesi și acoperirea mediatică pe termen scurt a iresponsabilității cu im­pozitul global și Legea salarizării. E o poveste din care nu va ieși chiar nimic, niciun mare adevăr nu va cutremura țărișoara, doar va fi și mai clară nemernicia politicienilor și a slu­gilor acestora. Iar dacă e să fie vorba de vre­un complot la ceas de exit-poll-uri, sin­gu­ra victimă e însuși „beneficiarul“, care săp­tă­mâ­nal mai sapă un metru la propria groapă.

Dar tabloul războaielor politice în care se arun­­că PSD, ajutat de clica penalilor în fi­bri­la­ții, nu poate fi complet fără cazul cap­tu­ra­tu­lui Ghiță. Deși se încearcă instru­men­talizarea lui tot pe direcția Kövesi-DNA, cred că mai de­grabă el se îndreaptă spre cu totul alte zone. Nimic din ce are de spus Ghiță nu contează (mu­niția a fost irosită în episodul Coldea), din­tr-un motiv simplu: are cre­di­bi­l­i­tatea pe mi­nus. Singurul lucru care ar merita atenție în epopeea Ghiță și a acoliților lui ar fi relațiile lor cu serviciile secrete, modul în care și-au fă­cut averile nesimțite şi rețelele de căpușat statul și cu ajutorul cui. Deși toate astea sunt un teren minat, singurul front pe care nimeni până acum nu și-a permis să-l deschidă, nu e exclus să avem surprize. Așa cum s-a zvo­nit încă din martie că Ghiță e în Serbia, așa se povestește acum că s-a luat urma unor bani care duc în direct la cei mai aprigi lătrăi îm­po­triva justiției. Iar aceștia, da­că cineva are „vo­ința politică“ să mai igi­e­ni­zeze ograda, vor cădea cu toții răpuși. Ex­trădat acum sau pes­te două luni, potențialul marelui dez­vă­lui­tor ras în cap rămâne acela de a face bâlci, dar potențialul celor care l-au lăsat din brațe este cu mult mai mare. Se anunță un lung metraj.

Între timp însă, PSD și aliații s-au încurcat în propriile planuri și conspirații și nu e deloc clar cum le vor descâlci. Îngrijorător e că, dând din mâini ca bezmeticii, bătând slu­gar­nici din pinteni în fața lui Dragnea, ne trag pe toți într-o aventură care poate sfârși în pră­pastie. Din care îi vor lăsa pe alții să ne scoată. Ăsta da Plan!