Pe aceeași temă
Acesta a fost al doilea Congres al ALDE, dupa cel de constituire a formatiunii prin fuziunea dintre Partidul Liberal Reformator (PLR) si Partidul Conservator (PC) din 19 iunie 2015, cand Daniel Constantin si Calin Popescu-Tariceanu au devenit copresedinti ai formatiunii.Intre timp, in ALDE au aparut disensiuni intre Tariceanu si Constantin, acesta din urma neparticipind la Congres si fiind la un pas de excludere.
Din echipa de conducere a ALDE mai fac parte 16 vicepresedinti: Gratiela Gravilescu, vicepremier si ministrul a Mediului in Guvernul Grindeanu; Teodor Melescanu, ministru de Externe; Andrei Gerea; Varujan Vosganian; Constantin Avram; Steluta Cataniciu; Toma Petcu, ministrul Energiei; Ovidiu Silaghi; Alexandru Baisanu; Ioan Tintean; Mihai Nita; Marian Cupsa; Mircea Molot; Ion Cupa; Nicolae Nasta si Dumitru Lovin. Alte 17 persoane au fost alese in Biroul Politic Executiv al ALDE in calitate de simpli membri: Daniel Chitoiu, Dian Popescu, Mircea Minea, Viorel Ilie, Viorel Palasca, Marius Popa, Ioan Ciugulea, Cornelia Negrut, Cristian Dima, Jian Turcan, Ionel cel Mare, Florica Calota, Ioan Lazar, Remus Borza, Radu Cojocaru, Marius Mateescu si Catalin Harnagea.
Călin Popescu Tăriceanu, copreședintele ALDE, i-a comparat pe Florian Coldea, fostul șef adjunct al SRI, și pe Laura Codruța Kovesi, procurorul-şef al DNA, cu Nicolae și Elena Ceaușescu.
Tăriceanu a mai spus, legat de despre tinerii care auparticipatt la protestele antiguvernamentale din iarnă, că au fost folosiți ca „masă de manevră”.
„Îmi amintesc că în anii 90, tinerii erau cuprinşi de o atitudine feroce împotriva binomului din perioada comunistă, adică Ceauşescu şi Lenuţa. Acum am văzut cu stupoare, nu mi-a vent să cred când am văzut mulţi tineri susţinând binomul Coldea şi Codruţa. Ei nu înţeleg, din păcate, pericolul încălcării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor pentru că, spre deosebire de tinerii de la încpeutul anilor 90, nu au trăit experienţa traumatizantă a comunismului. Suntem la o răscruce de drumuri. Faptul că astăzi sunt demascate sute de cazuri de abuzuri similare cu cele comise împotriva Marianei Rarinca. Nu garantează că ele nu se vor repeta”, a spus liderul ALDE, conform Digi24.
De asemenea, Călin Popescu Tăriceanu a spus că viitorul României depinde de forța aleșilor de a întări democrația.
„Luptând de zor împotriva corupţiei, depăşind chiar planul, o serie de instituţii chemate să combată acest flagel au ajuns să fie ele însele cuprinse de un virus extrem de periculos pentru democraţie, şi anume corupţia de putere. Aud în ultimul timp tot mai des o vorbă: statul suntem noi. Eu vreau să vă spun clar şi răspicat: noi nu poate însemna decât cetăţenii şi reprezentanţii acestora aleşi prin vot. Statul suntem noi nu trebuie să însemne o mână de oameni fără legitimitate democratică care decid la şpriţ rezultatul alegerilor şi care cenzurează deciziile politice, sociale sau economice. Viitorul României depinde de forţa noastră de a întări democraţia, de a avea instituţii puternice şi lideri aleşi prin vot democratic care au libertatea şi curajul de a exercita puterea acordată de cetăţeni”, a spus Tăriceanu, la congresul ALDE.
El a adus vorba şi despre protestele de la începutul acestui an, spunând că tinerii au fost folosiţi ca „masă de manevră".
„Din păcate, avem şi noi responsabilitatea noastră pentru această stare de fapt. Nu am găsit metodele de a comunica eficient cu noua generaţie de tineri şi am lăsat ca dezamăgirea lor să fie manevrată şi manipulată fără scrupule. Şi i-au folosit pe aceşti tineri ca masă de manevră”, susţine Călin Popescu Tăriceanu.
"La începutul anului 2017 am asistat la o încercare eşuată de lovitură de stat, după eşecul guvernului tehnocrat. România trebuie să iasă din zodia cătuşelor, din zona abuzului de putere. Trebuie să ne concentrăm pe viitorul ţării, a mai spus Tăriceanu, la congresul ALDE.
********************
Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) judecă pe fond dosarul în care președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016,.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare în dosarul privind retrocedarea nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată.
