Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Afacerile statului, conduse pe sprânceană politică
2017-05-03
0
Numirile politice pun sub semnul întrebării strategia economică a guvernului şi a coaliţiei aflate temporar la cârma ţării.

 

După ce a înșfăcat banii companiilor în ca­re statul este acţionar, obligându-le să re­partizeze 90% din profituri, am­pu­tân­du-le astfel capacitatea de a face investiţii, gu­vernul ticluieşte o lo­vitură decisivă asu­pra afacerilor sale: poli­ti­zarea consiliilor de ad­mi­nistraţie. Desigur, „po­li­ti­zare“ este mult spus, de­seori e vorba de numirea unor neamuri, a unor prie­teni sau, de ce nu, a unor oameni de paie, ne­spe­cia­lişti, care pot fi ghearele discrete ale finanţatorilor po­liticienilor. Mai exact, e combinație între politizare și clientelizare.

 

Ministerul Energiei are un amplu spaţiu pentru aceste manevre de schimbare a board-ului companiilor sale. De la Hi­dro­electrica până la Nuclearelectrica, peste tot domneşte provizoratul şi se pregătesc din umbră favoriţii liderilor aflaţi vre­melnic la putere.

 

Un membru neprofesionist al board-ului nu va înţelege mare lucru din tehni­ca­li­tă­ţile discuţiilor purtate la şedinţele acestor companii superspecializate şi, ca atare, de­ci­zia pe care o poate accepta va fi ori una mi­metică, fără a şti ce votează, ori una po­litică, dictată din exterior. Cine poate dic­ta din exterior? Adesea, cei care sunt di­rect interesaţi, furnizori de mărfuri şi ser­vicii, competitori, vezi cazul CFR Marfă, sau chiar profitori care vor să se implice în afaceri cu o mare companie. În unele ca­zuri nu există însă numiri în aceste con­silii în care doar un membru să fie anal­fa­bet al domeniului pe care-l va coordona, ci întreaga echipă. La Hi­droelectrica, de pildă, com­panie puternică a energiei româneşti, care a scăpat cu chiu, cu vai din ghearele aşa-numiţilor „băieţi deş­tepţi“ care-i căpuşau afa­ce­rile, aproape toţi membrii provizorii ai board-ului sunt străini de domeniul ener­gi­ei. Găseşti orice spe­cializare acolo, de la fi­nan­ţişti la oa­meni cu studii în transporturi sau în cons­trucţii. Ioana-Andreea Lambru, de pildă, a absolvit Universitatea Ro­mâ­no-Ame­ri­ca­nă, Relaţii Internaţionale Fi­nanciar Ban­care, dar este membru ALDE şi actual se­cretar general adjunct al gu­ver­nului.

 

Fondul Proprietatea, care deţine acţiuni în majoritatea companiilor energetice, es­te singurul adversar „înverşunat“ al nu­mi­rilor politice. În cazul Hidroelectrica, de pildă, Greg Konieczny, managerul Fon­du­lui Proprietatea, şi-a strigat dezamăgirea. „Cea mai valoroasă companie din Ro­mâ­nia are nevoie de stabilitate, pre­dic­ti­bi­litate şi profesionişti de top în Consiliul de Supraveghere. Actuala propunere nu respectă dispoziţiile privind guvernanţa corporativă din Legea 111/2016, care sta­bileşte criterii profesionale şi proceduri transparente de selectare a membrilor con­siliilor de supraveghere din com­pa­niile de stat“, a avertizat Konieczny.

 

Dar Cabinetul Grindeanu insistă să desă­vâr­şească exerciţiul de ignorare a gu­ver­nanţei corporative, cea care ar impune se­lectarea unor conduceri profesioniste, res­ponsabile şi independente la marile com­panii ale statului. Să ne reamintim cum, în vremea Cabinetului Ponta, o pleiadă de consilieri guvernamentali ocupau poziţii bine remunerate în diverse consilii de ad­ministraţie. Zburau în schimb directorii im­puşi în urma selecţiei guvernate de fosta Lege 109, rescrisă în 2016.

 

Nu doar consiliile de administraţie sunt pli­­ne de persoane fără pregătire de spe­cia­li­ta­te. Tarom are şi el un nou director con­tro­versat, Eugen Davidoiu, care a con­dus So­cie­tatea Naţională a Lignitului Ol­te­nia din Târgu Jiu, pe scheletul căreia s-a înfiinţat Com­plexul Energetic Oltenia. De­şi nu are ex­perienţă în aviaţie şi nici pre­gătire uni­ver­sitară adecvată, Davidoiu are curaj po­li­tic: el a fost cercetat de DNA de­oa­rece ar fi favorizat firma SC Intratest SRL, care apar­ţinea lui Mihnea Corneliu Pă­curaru, fiul fostului ministru Paul Păcuraru, şi oferea servicii de for­ma­re profesională. Ca­zul Da­vi­doiu descrie capcana numirilor politice: oameni fără pre­gătire de specialitate, dar fideli cer­cu­ri­lor care i-au propulsat, pot de­teriora afa­ce­rile pe care le conduc.

 

Un alt caz pilduitor este numirea nevestei unui deputat PSD, Nicoleta Nicolicea, în­tr-o poziţie de conducere la Transgaz, fix la unitatea care se ocupă de proiectul stra­te­gic al conductei internaționale BRUA. De ce pilduitor? Deoarece soţia de­pu­ta­tu­lui nu are studii de specialitate şi nici ex­perienţă relevantă, ea terminând Şcoala Su­perioară de Jurnalistică şi o facultate de drept. Era desigur nevoie de un spe­cia­list în energie capabil să gestioneze cons­trucţia gazoductului, care presupune o in­vestiţie estimată la 560 de milioane de eu­ro, din care 179 de milioane trebuie aduşi din fonduri europene.

 

Toate aceste numiri pe sprânceană politică pun sub semnul întrebării strategia eco­no­mică a guvernului şi a coaliţiei aflate tem­porar la cârma ţării. Dacă nu contează me­ri­tul, profesionalismul, atunci care sunt criteriile de numire în funcţii, acum, la mai bine de un sfert de veac de la căderea comunismului? Ce lecţie dau aceşti gu­ver­nanţi tinerilor specialişti, unii dintre ei cu studii în afara ţării? Ce atitudine vor avea investitorii străini? Putem presupune că unii investitori străini interesaţi de ener­gia românească ar fi sfătuiţi de experţii Franklin Templeton, companie care ges­tio­nează cu îngrijorare Fondul Proprietatea, să investească în România? Oare? 

TAGS : companii stat Hi­droelectrica Consiliul de Supraveghere ALDE CFR Marfă directori nuclearelectrica energie lambru
Recomandari
Comentarii
Total 0 comments.
2545
 Rasu' plansu'
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22