Pe aceeași temă
Din comunicatul Curții Constituționale:
” (...) Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, modificată şi completată, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului. Prevederile criticate au următorul conţinut: "Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în țară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorate, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţiilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare."
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituţionalitate formulată.
Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului.
Decizia este definitivă și general obligatorie şi se comunică Avocatului Poporului.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis consideră că decizia Curţii Constituţionale de respingere, ca inadmisibilă, a sesizării Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului este ''corectă şi adecvată''. ''În legătură cu hotărârea CCR, era o decizie aşteptată. Domnul preşedinte Klaus Iohannis consideră că este corectă şi adecvată concluzia la care s-a ajuns astăzi'', a declarat, joi, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi.
UPDATE: Ciorbea a anunțat deja că va refuza comentarea deciziei CCR; transmite Digi 24.
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, au anunțat surse judiciare. Informația nu este oficială pentru că Dorneanu nu mai are voie să facă declarații după gafa pe care a făcut-o în care s-a lamentat că e cea mai grea decizie pe care CCR o are de luat. Se așteaptă comunicatul CCR, motivarea de obicei fiind o acțiune mult mai laborioasă care durează și câteva săptămâni.
Decizia Curtii vine dupa patru amanari in acest dosar foarte sensibil, in conditiile in care Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, cu suspendare.
Potrivit unor surse, decizia este una clara si nu de interpretare. Decizia a fost respinsa ca inadmisibila, adica judecatorii CCR nu au apucat sa judece fondul cauzei. Ramane de vazut cum motiveaza judecatorii decizia de respingere ca inadmisibila si daca o noua sesizare mai poate fi facuta.
Respingerea ca inadmisibilă presupune evitarea unei discuții pe fond, remarcă analiștii. CCR a evitat, astfel, un verdict ferm: nu a riscat nici să-și strice imaginea dând un verdict obedient lui Dragnea, dar nici prea dur.
- Dragnea poate afla azi de la CCR dacă are ori nu cale liberă pentru a conduce Guvernul
Curtea Constituţională discută azi, din nou, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea 90, care împiedică persoanele condamnate să ocupe funcţii în Guvern.
La ultimele termene nu s-a format o majoritate pentru admiterea sau respingerea sesizării, cauza fiind amânată
Va putea Liviu Dragnea să fie premier? De fapt, aceasta este adevărata miză a sentinţei de azi, în condiţiile în care liderul PSD, condamnat la doi ani cu suspendare, nu şi-a ascuns ambiţiile de a conduce Guvernul, catalogând această lege „profund nedreaptă“.
Din luna ianuarie - de când Legea a ajuns pe masa CCR - judecătorii au amânat verdictul de patru ori, trageri de timp nemaîntâlnite şi nefireşti în istoria Curţii. Surse din interiorul CCR au povestit pentru
Ultima oară, CCR a discutat acest subiectul joia trecută, însă a fost amânat pentru că plenul nu era legal întrunit în cvorum pentru a lua o decizie.
Curtea Constituţională a mai dezbătut pe 7 martie, pe 21 martie, pe 4 aprilie şi pe 27 aprilie sesizarea făcută de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii în Guvern. Sesizarea a fost făcută la începutul lunii ianuarie de către Victor Ciorbea, la o zi după ce Guvernul Grindeanu a depus jurământul la Palatul Cotroceni, conform News.ro.
"S-a amânat pentru 4 aprilie, pentru că nu am reuşit să ajungem la o soluţie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii, care niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională şi atunci acum ne-am cam apropiat de două variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică", a spus preşedintele Curţii, Valer Dorneanu (foto), după şedinţa din 21 martie.
- CCR a amânat a patra oară decizia care îi poate deschide lui Dragnea ușa de premier
Potrivit unor surse judiciare, unul dintre motivele amânării pronunțării ar fi fost lipsa cvorumului de ședință.
În 4 aprilie, Curtea a amânat din nou pentru azi pronunțarea în cazul sesizării Avocatului Poporului, după ce judecătorii nu au ajuns la o soluție.
Asta dupa ce a amanat luarea unei decizii in sedintele din 7 martie, 21 martie si, respectiv, 4 aprilie, presedintele CCR, Valer Dorneanu (foto), declarand ca este cea mai grea solutie pe care Curtea a avut-o de dat pana acum, potrivit News.ro.
Curtea Constitutionala a mai dezbatut pe 7 martie, pe 21 martie si pe 4 aprilie sesizarea facuta de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal sa ocupe functii in Guvern. Sesizarea a fost facuta la inceputul lunii ianuarie de catre Victor Ciorbea, la o zi dupa ce Guvernul Grindeanu a depus juramantul la Palatul Cotroceni.
Principalul beneficiar al hotarârii CCR este Liviu Dragnea, liderl PSD, care,conform Legii 90/2001, nu poate ocupa o functie în Guvern pentru ca a fost condamnat defintitiv în Dosarul Referendumul 2012.
"S-a amanat pentru 4 aprilie, pentru ca nu am reusit sa ajungem la o solutie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat pana acum mai multe solutii, care niciuna dintre ele nu intrunea o majoritate decizionala si atunci acum ne-am cam apropiat de doua variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea solutie pe care am avut-o de dat pana acum, pentru ca problemele sunt mai ales de apreciere politica", a spus presedintele Curtii, Valer Dorneanu, dupa sedinta din 21 martie.
Presedintele Curtii a afirmat ca au fost ridicate "foarte multe" probleme de drept, atat de oportunitate, cat si de admisibilitate, problema fiind "delicata".
"Noi nu ne ghidam neaparat dupa presiunea mediatica, nici dupa cea politica, pentru ca aceea exista tot timpul, de fapt ambele exista. Vrem intai sa fim impacati cu constiinta noastra si cu convingerea ca solutia pe care o dam corespunde interpretarii exacte a Constitutiei si sensului legiuitorului, in masura in care el este in concordanta cu principiile constitutionale", a mai spus el.
In urma acestor declaratii, judecatorii CCR i-au solicitat lui Valer Dorneanu sa nu mai faca declaratii presei deoarece afecteaza imaginea Curtii Constitutionale, toate deciziile urmand a fi anuntate prin comunicate de presa.
Surse din CCR au afirmat, la inceputul lunii martie, ca speta privind Legea 90/2001 care le interzice condamnatilor penal sa fie membri ai Guvernului este similara cu exceptia de neconstitutionalitate ridicata la Legea avocaturii, care la randul ei interzice avocatilor condamnati penal sa profeseze si care a fost declarata constitutionala de CCR pe 4 aprilie.
Victor Ciorbea a declarat, pe 5 ianuarie, ca a trimis la Curtea Constitutionala sesizarea in privinta Legii 90/2001 care prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate.
Curtea Constitutionala a fost sesizata in legatura cu articolul 2 din Legea 90/2001. Acest articol prevede: "Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)".
Avocatul Poporului a precizat ca "prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat".
- A treia amânare la Curtea Constituțională pe legea care-i interzice lui Dragnea să fie premier
Curtea Constituțională a României a amânat pentru 27 aprilie pronunțarea pe articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, anunță Agerpres.
- Dorneanu nu mai are voie să facă declarații. El a primit un vot de blam din partea Curții după ce a spus că decizia pe legea în cauză e cea mai grea de până acum
Decizia CCR de a nu se mai face declaraţii de presă prin care să se anunţe hotărârile luate de judecători a fost luată în ziua în care pe ordinea de zi se află excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatului Poporului împotriva legii 90/2001 care le interzice condamnaţilor penal să fie membri ai Guvernului.
”E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei trecute în care a fost amânată luarea unei decizii în această speţă.
Dorneanu a justificat luarea deciziei de a renunţa la declaraţiile de presă prin faptul că CCR preia astfel exemplul celorlalte instanţe, care nu comunică prin declaraţii, ci prin comunicate.
- Curtea Constitutionala a dezbatut, marti, pentru a treia oară sesizarea facuta de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal sa ocupe functii in Guvern. Situatia il vizeaza direct pe liderul PSD, Liviu Dragnea.
Presedintele CCR, Valer Dorneanu, declara la sfirsitul lunii martie ca este cea ”mai grea solutie” pe care Curtea o are de dat, pentru ca sunt mai ales probleme de „apreciere politica”.
Sesizarea a fost facuta la inceputul lunii ianuarie de Victor Ciorbea, la o zi dupa ce guvernul Grindeanu a depus juramantul la Palatul Cotroceni.
Curtea Constitutionala a dezbatut pe 7 martie sesizarea depusa de Avocatul Poporului si a amanat pentru 21 martie pronuntarea deciziei. Pe 21 martie, CCR a anuntat o noua amanare.
"S-a amanat pentru 4 aprilie pentru ca nu am reusit sa ajungem la o solutie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat pana acum mai multe solutii, care niciuna dintre ele nu intrunea o majoritate decizionala si atunci acum ne-am cam apropiat de doua variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea solutie pe care am avut-o de dat pana acum, pentru ca problemele sunt mai ales de apreciere politica", a spus presedintele Curtii, Valer Dorneanu.
Presedintele Curtii a afirmat ca au fost ridicate "foarte multe" probleme de drept, atat de oportunitate, cat si de admisibilitate, problema fiind "delicata". Dorneanu a spus insa ca este de parere ca pe 4 aprilie "90%" sigur vor veni cu o solutie.
"Noi nu ne ghidam neaparat dupa presiunea mediatica, nici dupa cea politica, pentru ca aceea exista tot timpul, de fapt ambele exista. Vrem intai sa fim impacati cu constiinta noastra si cu convingerea ca solutia pe care o dam corespunde interpretarii exacte a Constitutiei si sensului legiuitorului, in masura in care el este in concordanta cu principiile constitutionale", a spus Dorneanu.
Potrivit Avocatului Poporului, Curtea Constitutionala a fost sesizata in legatura cu articolul 2 din Legea 90/2001. Acest articol prevede ca: ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)”
***
Dragnea spune ca nu mai vrea sa fie premier
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat ca nu isi mai doreste sa fie premier, indiferent ce va decide Curtea Constitutionala referitor la Legea 90/2001, conform careia pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au condamnari penale si nu se gasesc in cazuri de incompatibilitate.
"Ceea ce s-a intamplat este istorie. (...) Obiectivul meu nu mai este sa fiu prim-ministru. Obiectivul meu este sa gestionez, atat cat pot, conducerea Camerei si conducerea Parlamentului impreuna cu Calin Popescu Tariceanu si sa sprijin cu toata puterea mea actiunea guvernamentala indiferent ce va spune CCR saptamana viitoare", a anuntat Liviu Dragnea, la RomaniaTv.
Magistratii Curtii au decis ca vor relua dezbaterile pe acest subiect si pe 4 aprilie, amanand adoptarea unei decizii. Presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, a motivat ca decizia este "delicata" si reprezinta cea mai "grea solutie" pe care a trebuit Curtea sa o dea pana acum.
S-a amanat pentru 4 aprilie pentru ca nu am reusit sa ajungem la o solutie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat pana acum mai multe solutii, care niciuna dintre ele nu intrunea o majoritate decizionala si atunci acum ne-am cam apropiat de doua variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea solutie pe care am avut-o de dat pana acum, pentru ca problemele sunt mai ales de apreciere politica", a spus Dorneanu, citat de ziare.com.
Presedintele Curtii a mai spus ca au fost ridicate "foarte multe" probleme de drept, atat de oportunitate, cat si de admisibilitate, problema fiind "delicata". Dorneanu a spus insa ca este de parere ca pe 4 aprilie "90%" sigur vor veni cu o solutie.
"Noi nu ne ghidam neaparat dupa presiunea mediatica, nici dupa cea politica, pentru ca aceea exista tot timpul, de fapt ambele exista. Vrem intai sa fim impacati cu constiinta noastra si cu convingerea ca solutia pe care o dam corespunde interpretarii exacte a Constituiei si sensului legiuitorului, in masura in care el este in concordanta cu principiile constitutionale", a spus Dorneanu.
Curtea Constitutionala a dezbatut si pe 7 martie sesizarea, dar amanase pentru 21 martie pronuntarea deciziei.
"Nu am reusit sa ajungem la o solutie. Am simtit nevoia sa aprofundam mai bine cauza si sa analizam cea mai buna dintre variantele care s-au discutat astazi, care au fost mai multe. (...) Aprofundarea este pentru a da o solutie buna, nu o solutie gresita", declara atunci presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu.
Prima amânare
CCR a amanat pentru 21 martie analiza sesizării făcute de Victor Ciorbea, Avocat al Poporului, la Legea 90/2001, prin care li se interzice condamnaților penal sa ocupe functii in Guvern. Ciorbea a făcut sesizarea la o zi de la depunerea jurământului de primul guvern Grindeanu.
Motivul contestatiei făcută de Ciorbea la CCR este dat de incalcarea principiului separatiei puterilor in stat. Ciorbea anunta inca din 13 decembrie, in plina criza a desemnarii premierului, ca analizeaza posibilitatea atacarii la CCR a legii care nu-l poate face pe Dragnea premier si ca va face public anuntul intr-o zi sau doua. Pentru ca, intre timp, criza a fost depasita si au fost sarbatorile, Ciorbea a facut subiectul uitat. Subiectul a fost pus pe mansă chiar in plina procedura de investire a guvernului Grindeanu in Parlament.
Legea 90/2001 interzice persoanelor condamnate penal să fie membri ai Guvernului.
Articolul 2 din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor preveze că persoanele condamnate penal nu pot face parte din Guvern. Au fost voci de specialişti în drept constituţional favorabili PSD care au spus că articolul 2 din Legea 90 este neconstituţional, însă atâta timp cât CCR nu se pronunţă în acest sens, actul normativ produce efecte.
Pe 13 decembrie, Ciorbea spunea ca inca nu a primit nicio sesizare cu privire la acest subiect dar ca a "dat in lucru" serviciului de contencios constituţional examinarea posibilitatii de a ataca legea la CCR: "să examineze, să discutăm şi, pe baza primelor verificări, să anunţ dacă mă sesizez sau nu din oficiu. Azi sau mâine voi anunţa", declara Victor Ciorbea.
Sesizarea a fost facuta la inceputul lunii ianuarie de Victor Ciorbea, la o zi dupa ce Guvernul Grindeanu a depus juramantul la Palatul Cotroceni.
Victor Ciorbea a declarat, pe 5 ianuarie, pentru News.ro, ca a trimis la Curtea Constitutionala sesizarea in privinta Legii 90/2001 care prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate.
Potrivit Avocatului Poporului, Curtea Constitutionala a fost sesizata in legatura cu articolul 2 din Legea 90/2001. Acest articol prevede:ca ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)”
Ulterior, Avocatul Poporului a precizat, intr-un comunicat, ca ￢prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat..
Avocatul Poporului a constatat lipsa de coerenta legislativa in stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective si general valabile pentru ocuparea functiilor apartinand celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale, aspect de natura sa aduca atingere principiului echilibrului puterilor in stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si prevederilor art. 16 alin. (3) din Constitutie referitoare la ocuparea functiilor si demnitatilor publice, in conditiile legii.
De asemenea, Victor Ciorbea reclama ￢lipsa de previzibilitate a sintagmei ￂnu au suferit condamnari penaleￂ din cuprinsul art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, modificata si completata, fapt ce aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constitutie.
Prevederile art. 16 alin. (3) din Constitutie consacra dreptul legiuitorului de a stabili conditiile concrete de ocupare si exercitare a unei functii, insa, in procesul de elaborare a actelor normative, Parlamentul are obligatia de a respecta principiile constitutionale si de a adopta, in consecinta, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat si eficient, care sa asigure respectarea principiului constitutional al echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale, mai arata Avocatul Poporului.
"Este de necontestat faptul ca o persoana care urmeaza sa ocupe o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de integritate, legalitate si corectitudine menite sa consolideze increderea cetatenilor in autoritatile statului, insa cadrul legislativ ce guverneaza conditiile de accedere la o functie trebuie sa fie unul coerent, predictibil si unitar, aplicabil tuturor reprezentantilor celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale", se arata in comunicat.
In opinia Avocatului Poporului, separatia puterilor in stat nu inseamna lipsa unui mecanism de control intre puterile statului; dimpotriva, presupune existenta unui control reciproc, precum si realizarea unui echilibru de forte intre acestea.
"Or, un asemenea echilibru nu poate fi realizat decat prin existenta unui sistem coerent menit sa asigure conditii de integritate general valabile in exercitarea functiilor apartinand acestor trei puteri. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in conformitate cu prevederile actuale ale Constitutiei, in procesul de desemnare a prim-ministrului si de numire a Guvernului, au un rol esential atat Presedintele Romaniei [care, exercitandu-si atributiile in temeiul art. 85 si art. 103 alin. (1) din Legea fundamentala, desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament] cat si Parlamentul [care, in aplicarea art. 103 alin. (3) din Constitutie, dezbate programul si lista Guvernului in sedinta comuna si acorda votul de incredere.]", precizeaza sursa citata.
