Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Paltonul si steagul
2017-05-08
5
Am avut, în două-trei rînduri, obiecţii, rezerve, melancolii legate de prestaţia publică a domnului preşedinte Iohannis. Nu regret deloc că l-am votat, dar, uneori, mi se pare cam laconic, uşor absent, prizonier al unei retorici previzibile. N-am fost de acord cînd, de la Cotroceni, a coborît în stradă pentru a susţine o manifestaţie, oricît de legitimă. Nu era rolul lui.

 

Pe de altă parte, ştiu, ”nimeni nu e perfect”. Iar dacă e să fac comparaţii, prefer să asum ”defectele” dlui preşedinte, decît să mă bizui pe ”calităţile” celorlalţi politicieni autohtoni. Ba, de la o vreme, am sentimentul că, în zbînţuiala generală, prezenţa cuiva de croiala dlui Iohannis e un beneficiu, o şansă de normalizare. Sunt cu atît mai uimit (deşi nu de uimire duc lipsă cînd mă uit în jur) să constat că, dacă e vorba de portretul politic al şefului statului, spiritul critic dîmboviţean ”nu doarme”! Iată un rapid inventar al ”exigenţelor” anti-prezidenţiale din presa noastră:

 

1. Klaus Iohannis vorbeşte prea puţin. Noi vrem discurs ”latin”, volubilitate neastîmpărată, jonglerii, poante, capete-n gură. Adică vrem Băsescu! (Pe care, totuşi, la vremea lui, îl amendam exact pentru excesul lui de spectacol verbal.) Altceva e şturlubaticul Ponta, cu ironiile lui de Bărăgan, cu umorul lui de stadion, cu tupeul lui de premiant la grupa mică. Altceva e Tăriceanu, mereu călare pe toate gardurile în care se repede cu oiştea. Altceva e Dragnea, cu zîmbetul lui de zilier tăietor de capete, altceva Olguţa, jonglînd printre limbi, ca vodă prin lobodă, altceva abisalul Daea, primul ministru suprarealist din istoria României moderne. Nu ne plictisesc crampele mimice ale lui Grindeanu, combativitatea ţanţoşă, de şef de sală, a lui Nicolicea, drăgălăşenia din ce în ce mai virilă a Gabrielei Firea. Nu ne enervează nici moţăiala întreruptă de bîlbîieli a liberalilor, nici şotronul năbădăios din USR, nici ceaţa persistentă din PMP. Nu ne miră că un individ care, la bază, are o calificare de muncitor, vrea să reformeze sistemul juridic al ţării. Toţi au şi ”părţi” bune. Suportăm de ani lungi, seară de seară, bla-bla-ul previzibil al cîtorva ”comentatori” inconturnabili, mereu aceeaşi, cu Securitatea pe Securitate călcînd, care mai fini (academicieni, mă rog frumos...), care mai dintr-o bucată, care mimînd ”cu toată dragostea” imparţialitatea, care sărind golăneşte la beregata ”duşmanilor”, care modelînd magisterial, ”din polul plus” al inteligenţei lor boreale, opinia compatrioţilor. Suportăm de decenii miniştri şi parlamentari care vorbesc româneşte ca nişte semi-analfabeţi, gîndesc ca nişte corigenţi la seral, fură ca nişte chivuţe vesele şi adorm în post, ca nişte miliţieni mahmuri. Toţi ne convin, toţi sunt ”sortabili”. Numai cu Iohannis avem ghinion...

 

2. Klaus Iohannis e neamţ. Nu e ”de-al nostru”. Strămoşii lui nu s-au aciuiat pe la noi decît acum vreo 900 de ani. Nu sunt atît de fragezi şi de verzi, ca, de pildă, alte vedete ”legitime”, care, potrivit propriilor lor declaraţii, au venit în România din Albania şi Italia, în secolul 19. Nemţii ne-au dat, e drept, un rege (Carol I) căruia îi datorăm România Mare şi modernă, ne-au şcolit, pe la Berlin şi Viena, elitele (Eminescu, Titu Maiorescu, Iorga ş.a.), ne-au lăsat moştenire un amplu patrimoniu de monumente istorice, dar asta nu înseamnă că îi lăsăm să abuzeze de ospitalitatea noastră strămoşească. Noi suntem români! Nimeni nu ”se descurcă” aşa de bine ca noi! I-am învăţat pe romani latineşte, am inventat caloriferul, ne-am luptat cu turcii, ca să poată ăia din Vest să-şi facă universităţi şi catedrale. Iohannis nu poate fi un ”mare român”. Ca, de pildă, dacul Becali (nume neaoş!), tribunul providenţial Vadim (alt nume neaoş!), sau supremul Ilie Năstase, cel care ne-a adus atîta glorie, încît şi-a cîştigat dreptul de a ne face de rîs, cînd şi cum vrea el.

 

3. Iohannis e nervos. Dă cu paltonul de-a azvîrlita, înainte să se urce în automobilul prezidenţial! Informaţie şi filmuleţ virale! Nu are calmul, politeţea, răbdarea, neamului nostru mult încercat! În ce mă priveşte, trădător şi elitist cum sunt, vin şi zic: cînd un demnitar cu paltonul pe el urmează să se aşeze într-o maşină, are voie să-şi scoată paltonul (dacă nu vrea să-l ţină-n poală ca într-un taxi), iar aghiotantul lui e musai să-l preia. Dacă n-o face, demnitarul ”îl ajută” - în mod legitim iritat de stîngăcie - şi aruncă haina pe capotă. Bun, şi? E asta o ştire? Crede cineva că demnitarii n-au nervi, n-au oboseli, n-au căderi omeneşti? Îi crede cineva zîne, stihii descărnate, monahi pioşi, gata ”să întoarcă şi obrazul celălalt”?

 

Cititi in continuare pe adevarul.ro

TAGS : klaus iohannis palton steag presedinte cotroceni andrei plesu
Recomandari
Comentarii
Liviu din Timisoara 2017-05-11
La urma urmei, ce-ar putea sa faca un presedinte in afara de a nu spune tampenii pe unde ne reprezinta ca stat ...sau sa vegheze prin consililerii pe care ii are asupra modului de guvernare ? Trebuie sa tina mereu discursuri ? Sa apara mereu pe posturi TV ? Se pare ca noi nu suntem prea lamuriti asupra rostului functiei prezidentiale ... N-a trimis inapoi in Parlament legi care pareau neclare ? N-a luat atitudine atunci cand Guvernul a vrut sa strecoare o decizie importanta ? Sau trebuie sa vina personal sa faca drum prin zapada ? Sau sa ia mopul in mana ? Sa faca o demonstratie de tras la coasa ? Si-a permis extravagante contrastante cu nevoile in care ne zbatem ? Trebuie sa mearga personal sa faca autostrazile alea ? Sa faca studii / lucrari ca sa nu ne mai trezim inundati anual de 2 ori ? Sa puna mana pe carte in locul profesorilor si elevilor nostri ?
AlinaP 2017-05-10
Domnule Plesu, trebuie sa recunoasteti ca sunteti nevoit sa coborati standardele de apreciere a performantei profesionale a presedintelui tari atat de jos incat intreaga tragedie a acestui popor devine clara. Fapte lipsite de orice importanta pentru un presedinte de tara devin "criterii" de apreciere: tacere totala, deplasarea unui steag de decor, un gest nervos, etc. Va multumiti cu faptul ca acest presedinte nu ne face de ras peste hotare cunoscand doua limbi straine chiar daca presedintele beneficiaza de translatori, e tot ce am ajuns sa pretindem presedintelui tarii ales de noi ca sa ne declaram multumiti. Ce-ar fi sa discutam la subiect, ce a realizat concret acest presedinte de tara pana acum in afara unei performante de fatada, si aceasta foarte rara la vedere? Ce a facut el in calitate de presedinte pentru tara care l-a ales? Da, o prezenta surpriza la o sedinta de guvern a devenit un "eveniment", in fine, acest presedinte a facut "ceva" chiar daca n-a dus nicaieri, prima si pana acum ultima lui actiune de rasunet !
Liviu din Timisoara 2017-05-09
Absolut sincer vorbind, chiar sunteti unul dintre cei care au dreptul la o parere publica. In rest ... ne mai gasim noi la cate-o cafea. Ceea ce doare foarte mult ar fi batjocura la adresa limbii romane si a curateniei de prin orasele noastre. Parca suntem batuti in cap ! Cele doua se cam leaga : ambele tin de lipsa educatiei. Ce ne facem ?
?????? 2017-05-08
"Aspirațiile dumneavoastra intelectuale" par să vă fi dus în niște zone în care sau nu ați avut loc de exprimare sau nu ați convins, cum este zona politicii, ori nu v-ați simit confortabil, cum este cea academică ?
Aceste chestiuni v-au produs cumva și vreo "stare de blazare" ?
Ce "calități" considerați totuși că vă caracterizează ?
Gheorghe Popescu 2017-05-08
Un singur comentariu, legat de dreptul lui Ilie Nastase de a ne face de ris: personal consider ca 90% dintre romani (procentaj ce poate fi majorat) gindesc si se exprima ca Nastase. Singura deosebire ar fi ca Nastase are loc pe sticla. Cine pe cine face de ris? Restul articolului nu face decit sa confirme ce spun eu aici.
Total 5 comments.
6034
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22