Cum rescrie PSD Istoria cu mâna lui Andronic

Am afirmat în repetate rânduri că războiul declanșat de PSD împotriva Justiției are o finalitate totalitară, că scopul ultim este transformarea regimului politic într-unul autoritar-oligarhic non-liberal de inspirație putiniană. Nu poți instaura o oligrhie atotputernică situată deasupra legilor care guvernează gloata dacă ai în coastă în permanență o Justiție independentă care te poate acuza și condamna oricând pentru corupție, abuz de putere, trafic de influență și conflict de interese.

De aceea instituțiile anticorupție precum DNA trebuie compromise, după cum trebuie compromise și rezultatele DNA, anume condamnările obținute în instanță prin punerea la îndoială a integrității judecătorilor care au pronunțat condamnările respective. Pentru asta este nevoie de un efort amplu de rescriere a istoriei ultimilor 10-12, de când au fost inițiate reformele în Justiție sub mandatul Monicăi  Macovei pentru delegitimarea lor. Prin "comisiile de anchetă parlamentară", PSD și aliații săi de conjunctură exact asta fac: într-un demers orwellian încearcă să rescrie trecutul sub masca groasă a căutării adevărului.

 Primul pas a fost delegitimarea DNA prin inventarea "binomului" DNA-SRI, cu varianta Kovesi-Coldea și sugestia că dosarele DNA au fost motivate politic de interesele de putere ale acestui cuplu. Al doilea pas este delegitimarea condamnărilor obținute de DNA în instanță prin inducerea tezei că respectivele condamnări au fost pronunțate de judecători controlați prin șantaj de "binom". Pentru a acredita această mistificare uriașă drept "adevăr istoric" puterea are nevoie de un mecanism de mistificare precum și de un pretext pentru a declanșa rescrierea istoriei. Mecanismul de mistificare, adică ministerul Adevărului orwellian a fost updatat astăzi și este reprezentat de televiziuni precum Antena 3, România TV SAU Realitatea TV, de site-uri precum Lumea Justiției și de publicații precum Evenimentul Zilei. Pretextul sau elementul declanșator al operațiunii îl reprezintă pretinsele "dezvăluiri" ale lui Dan Andronic. De aceea, înaintea de a denunța marea mistificare trebuie să demontăm mica mistificare, minciunile lui Dan Andronic care, departe de a fi un detonator, se dovedesc la o analiză sumară a nu fi altceva decât o capsă fâsâită.

Andronic nu "dezvăluie" de fapt nimic

Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009 (din care fac parte câteva personaje absolut sinistre, dar despre asta vom mai avea posibilitatea de a vorbi pe parcursul "anchetei")  se bazează, în esență, pe relatarea lui Andronic privitor la cina din casa lui Gabriel Oprea la care ar fi participat atât Coldea cât și Kovesi, cină pe care un alt motor al mistificării, Ion Cristoiu, a transformat-o în "celulă de criză". Teza lui Andronic nu este că binomul reunit în celula de criză ar fi fraudat alegerile, deși mulți pesediști ar vrea să-și vadă confirmate acuzațiile privind pretinsa fraudare a alegerilor în diaspora, ci că ar fi elaborat un plan de a contracara acțiunile de contestare a rezultatului alegerilor, fraudate sau nu, pe care se pregătea să le declanșeze senatorul Cătălin Voicu. Voicu urma să organizeze proteste masive de stradă și, în paralel să își activeze rețeaua din Justiție pentru a obține decizii favorabile. Contraatacul binomului ar fi constat în arestarea lui Voicu. Și aici avem de-a face cu prima tentativă brutală de rescriere a istoriei (Andronic nu oferă nici o dovadă a acestei conspirații ci doar un banal sofism de tip post hoc ergo propter hoc: Dacă Voicu a fost arestat la câteva zile după alegeri și după celebra cină asta ar confirma cumva că planul de subminare a acțiunilor de contestare a existat). În realitate, nici după regulile de investigare a faptelor nici după legile logicii, Andronic nu dovedește nimic. 

Ceea ce face, în schimb, este să lanseze o teză neacoperită nici de fapte, nici de argumente și anume că nu există nici Justiție, nici Dreptate, nici corupție nici anticorupție sau, dacă există, nu contează pentru că toate sunt subordonează singurului lucru care contează cu adevărat în România: Lupta pentru putere. Ceea ce ne spune Andronic este că pentru Kovesi nu conta cu adevărat dacă Voicu era corupt sau nu, dacă rețeaua Voicu exista sau nu cu toate încrengăturile ei din parlament, ministerul de Interne, serviciile de informații și din Justiție, mergând până la Înalta Curte prin Florin Costiniu. Ceea ce conta era să-i asigure mandatul lui Băsescu (și menținerea lor la putere) și acesta ar fi motivul real pentru care l-au arestat pe Voicu, indiferent dacă acesta era vinovat sau nu.

Destructurarea rețelei Voicu este una dintre cele mai importante reușite a DNA până în zilele noastre tocmai pentru că avea tentacule întinse în toate centrele de putere. A o pune sub semnul îndoielii înseamnă a pune la îndoială însăși rațiunea de a fi a DNA. Este ușor de înțeles în această lumină de ce politicienii penali și PSD sunt atrași și fascinați de "dezvăluirile" lui Andronic. Dacă anchetele DNA inclusiv cele mari cum a fost cazul Voicu sunt subordonate luptei pentru putere, atunci concluzia este că toate anchetele DNA sunt la fel, ceea ce dovedește în ochii lor că DNA a fost de la început un instrument de reglare prin forță a luptei politice și, prin urmare, o instituție de poliție politică, adică exact ceea ce au susținut tot timpul  Năstase, Tăriceanu, Voicu, Ponta și Dragnea.

"Dezvăluirile" lui Andronic confirmă prin relativizare și răzbună în mod spectaculos toate frustrările adunate în timp de politicienii penali. Totul fără absolut nici un temei factual în afara participării la o masă. De exemplu, Andronic nu oferă nici o explicație și nici o informație despre modul în care binomul l-ar fi convins pe Daniel Morar să execute planul ïn cazul Voicu știind fiind că Morar nu avea o legătură caldă cu SRI și că nu accepta cu ușurință interferența lui Kovesi în dosarele DNA.

Arhiva SIPA sau cum sunt maculați judecătorii integri

Acuzațiile lui Andronic aduse Monicăi Macovei și lui Cristi Danileț că ar fi copiat și sustras documente din arhiva SIPA după ce Macovei a desființat serviciul sunt o minciună. ( Vezi articolul semnat de Ondine Ghergut-”Manipularea momentului. Epopeea arhivei SIPA de la Stanoiu la Adronic si retur”.) Mai interesant este  mecanismul de propagare al acestei minciuni și modul în care a fost ea reșapată și revalorizată pentru a servi teza anticorupției ca politie politică. "Informația" că Macovei a copiat și sustras documente din arhiva SIPA încă din 2005 a apărut pentru prima oară în ziarul Ziua, pe 14 mai 2007, sub semnătura lui Răzvan Savaliuc, în săptămâna în care avea loc primul referendum pentru demiterea lui Traian Băsescu. Articolul conținea trei afirmații: 1. Macovei a copiat și sustras documente din arhivă. 2. Macovei i-a desemnat pe procurorul Paul Dumitriu și pe judecătorul Cristi Danileț să inventarieze arhiva și 3. Jurnalistul Dan Tăpălagă, la vremea respectivă consilier și purtător de cuvânt al Ministerului Justiției ar fi avut cunoștință despre acest presupus abuz. Singurele probe oferite de Savaliuc erau "surse din ministerul Justiției".

Exact aceleași trei afirmații le face acum Andronic citând surse din Justiție și documente la care ar fi avut acces. În cel mai bun caz, putem presupune că cei doi au avut acces la aceeași sursă, deși este inexplicabil de ce ar reactiva Andronic o sursă care s-a dovedit mincinoasă.  Iar în cel mai rău caz, Andronic a preluat pur și simplu afirmțiile lui Savaliuc și le-a îmbogățit cu detalii despre xeroxul performant, o obsesie a securiștilor români încă de pe vremea mașinilor de tipărit bani găsite de mineri la sediul PNȚ. Un amănunt nu lipsit de semnificație este că a doua zi după articolul din ediția națională a Ziua, Tăpălagă a demisonat de la Ziua de Cluj, unde ocupa o funcție de conducere, care la vremea respectivă era condus de Rareș Bogdan. Articolul lui Savaliuc se poate găsi în arhiva on line a Ziua, dar din el a dispărut - apropo de manipularea arhivelor - mențiunea la Tăpălagă semn că s-au temut de un proces. Ghinion, nu a dispărut însă și din varianta în engleză a articolului. 

Ceea ce aduce nou Andronic este "dezvăluirea" privind raportul anchetei declanșate de ministrul Tudor Chiuariu asupra pretinsului furt din arhivă, care ar fi fost secretizat ulterior de ministrul Cătălin Predoiu. Ceea ce nu ne mai spune este că ancheta lui Chiuariu a fost declanșată ca urmare a articolului lui Savaliuc și că a fost secretizată pentru că nu a reușit să dovedească furtul documentelor, ci a adunat doar declarații de la legiunea de inamici ai lui Macovei din minister și din magistratură. Acum, în 2017, Savaliuc, care este unul din stâlpii site-ului Lumea Justiției, ridică în slăvi dezvăluirile lui Andronic, care se bazează pe articolul său mincinos din 2007. Avem parte așadar de o autovalidare în cerc a unor autori care vor să acrediteze în mod ilicit un fals că Macovei a furat arhiva unui serviciu pe care ea însăși l-a desființat. De ce? La momentul 2007, Sorin Roșca Stănescu dorea să acrediteze ideea că, dacă Băsescu nu urma să fie demis prin referendum ar fi urmat să-și subordoneze Justiția prin folosirea dosarelor compromițătoare ale judecătorilor sustrase de Macovei. Acum, când Băsescu a schimbat tabăra și este unul din denunțătorii binomului, s-a schimbat și narațiunea. Astfel, se încearcă acreditarea tezei că dosarele furate de oamenii lui Macovei ar fi fost puse la dispoziția binomului care în felul acesta ar fi obținut condamnări de corupție de la judecători șantajabili. Concluzia ”dezvăluirilor” este că dosarele DNA sunt corupte și subordonate intereselor de putere ale binomului, deci în esență viciate, iar acolo unde au fost obținute condamnări, acestea au fost obținute prin șantaj cu dosarele unei instituții, SIPA, care a făcut poliție politică. 

Aceasta este marea mistificare pe care se bazează tentativa PSD de a rescrie istoria. Adevărul este că SIPA a fost un serviciu inventat de PSD (FDSN/PDSR) care a fost condus de foști securiști și a făcut poliție politică pentru a ține Justiția sub controlul politic al PSD cu scopul de a proteja corupția generalizată a sistemului Năstase-Stănoiu. Acesta este "Sistemul" care sufocă România de 27 de ani. Monica Macovei a desființat SIPA punând capăt practicilor de poliție politică, nu le-a perpetuat. Ceea ce fac PSD și adversarii Justiției este să pretindă că, de 12 ani, instituțiile anticorupție au făcut poliție politică atât printr-un sistem format din DNA și  judecătorii controlați prin dosare și că ei, PSD, Dragnea, Băsescu, Udrea etc, luptă cu acest Sistem. Ar fi cea mai mare operațiune de rescriere a istoriei cu mijloace politice care are un singur scop: suprimarea anticorupției, distrugerea Justiției și subordonarea ei ulterioară "supremației" parlamentare, ca pași prealabili schimbării de regim.