Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Avertisment de la Comisia Europeană pentru România:MTO, legea salarizării bugetarilor, corupție
Dora Vulcan - - - -
2017-05-22
Actualitate Interna
1

România a primit luni un avertisment de la Comisia Europeana pentru abaterile de la obiectivele bugetare pe termen mediu (MTO), se arata in Recomandarile de țară.

 

 

 

 Executivul comunitar atrage atentia asupra legii unitare a salarizarii bugetarilor care prezintă rirscuri pentru economia țării si asupra nivelului inca ridicat al coruptiei.  ​

 

 

In dispozitivul Recomandarilor specifice de tara pentru Romania, transmise de Comisia Europeana Consiliului Uniunii Europene, execuivul comunitar reaminteste ca in 12 iulie 2016  Consiliul a recomandat Romaniei sa limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu in 2016 si sa realizeze o ajustare fiscala anuala de 0,5% din produsul itern brut in 2017, cu exceptia cazului in care obiectivul bugetar pe termen mediu este respectat cu un efort mai mic. Recomandarea era facuta in perioada guvernului Ciolos iar intre timp executivul s-a schimbat in Romania.

 

 

 

Comisia Europeana a emis luni, 22 mari 2017 un avertisment privind o abatere semnificativa a tarii de la obiectele bugetare pe termen mediu (MTO). 

 

 

"Pe baza datelor executiei pe 2016, Romania a fost depistata ca fiind intr-o deviere semnificativa de la obiectivul bugetar pe termen mediu. In conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE si cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Comisia a emis un avertisment adresat Romaniei la 22 mai 2017 ca a fost observata o abatere semnificativa de la obiectivul bugetar pe termen mediu In 2016. Conform Prognozei din primavara Comisiei Europene, exista riscul unei abateri semnificative de la ajustarea recomandata in anul 2017" - arata CE in Recomandarile specifice de tara 2017, citat de Hotnews.ro.

 

 

Si de data aceasta Comisia Europeana avertizează punctual asupra riscurilor pe care le ridica proiectul legii salarizarii unitare, aflat in Parlament, precum si de lipsa masurilor fiscale si structurale ale Guvernului.

 

"Principalul risc descendent pentru perspectivele macroeconomice decurge din impactul scazut al masurilor fiscale si structurale asupra perspectivelor de crestere pe termen scurt si mediu. In acelasi timp, masurile necesare pentru a sprijini tintele de deficit planificate nu au fost specificate suficient. In plus, proiectul de lege privind salarizarea unitara reprezinta un risc semnificativ descendent pentru prognoza fiscala" - afirma CE in documentul transmis Consiliului UE.

 

De asemenea, Comisia Eurpeana a inclus in dispozitivul Recomandarilor specifice de tara pentru Romania si referiri la nivelul inca ridicat al coruptiei din tara, prcizand ca nu doreste totusi sa insiste pe acest subiect in conditiile in care exista oricum Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) pe justitie, care acopera aceste aspecte.

 

 

"Coruptia persista la toate nivelurile si ramane un obstacol pentru derularea afacerilor. Romania a facut progrese substantiale in ceea ce priveste o mare parte din reforma sistemului judiciar si combaterea coruptiei la nivel inalt. Cu toate acestea, raman pasi importanti de facut in abordarea ingrijorarilor in aceste domenii, astfel incat reformele sa fie durabile si ireversibile. S-au inregistrat unele progrese in ceea ce priveste elaborarea unor masuri suplimentare de prevenire si combatere a coruptiei, in special in cadrul administratiei locale, insa raman importante provocari in punerea in aplicare eficienta a strategiei nationale anticoruptie adoptate in 2016. Este nevoie de eforturi pentru respectarea independentei sistemului judiciar in viata publica din Romania, pentru finalizarea reformelor codurilor penale si civile si asigurarea eficientei in aplicarea hotararilor judecatoresti. In cadrul mecanismului de cooperare si verificare, Romania primeste recomandari in domeniile reformei judiciare si luptei impotriva coruptiei. Prin urmare, aceste domenii nu sunt acoperite de recomandarile specifice de tara pentru Romania" - arata CE.

 

Bruxelles-ul atrage atentia si asupra coruptiei din sistemul sanitar.

 

"Populatia Romaniei este expusa unor rezultate slabe in materie de sanatate. Serviciile de asistenta medicala de calitate, accesibile sunt afectate de lipsa cadrelor medicale, de subfinantare si de dependenta excesiva de spitale, precum si coruptia, care afecteaza in special persoanele cu venituri mici si din zonele rurale. In afara de platile neoficiale catre profesionistii din domeniul medical, coruptia se refera la achizitiile publice in spitale, fraudarea asigurarilor si mituirea certificatelor care dau dreptul la prestatii" -afirma CE.

 

 

 

Recomandările Comisiei Europene pentru România: 

 

 

  • In anul 2017, sa asigure conformitatea cu recomandarea Consiliului in vederea corectarii deviatiei semnificative de la traiectoria de ajustare catre obiectivul bugetar pe termen mediu. In 2018, sa isi continue politica fiscala in conformitate cu cerintele componentei preventive a Pactului de stabilitate si crestere, ceea ce se traduce printr-un efort fiscal substantial pentru 2018. Asigurarea aplicarii depline a cadrului fiscal. Consolidarea respectarii si colectarii taxelor. Combaterea muncii nedeclarate, inclusiv prin asigurarea utilizarii sistematice a controalelor integrate.

 

  • Consolidarea politicilor specifice de activare si a serviciilor publice integrate, cu accent pe peroanele cele mai mai indepartate de piata muncii. Adoptarea legislatiei care sa egalizeze varsta de pensionare pentru barbati si femei. Stabilirea unui mecanism transparent pentru stabilirea salariului minim, in consultare cu partenerii sociali. Imbunatatirea accesului la educatia traditionala de calitate, in special pentru romi si copii in zonele rurale. In domeniul asistentei medicale, trecerea la asistenta medicala in ambulatoriu si reducerea platilor neoficiale.

 

  • Adoptarea legislatiei pentru asigurarea unui serviciu public profesionist si independent, prin aplicarea unor criterii obiective. Consolidarea prioritizarii si pregatirii proiectelor in cadrul investitiilor publice. Asigurarea implementarii in timp util si durabil a strategiei nationale privind achizitiile publice.

 

 

 Deficiente depsitate de Comisia Europeană pentru România:

 

  • In conditiile actualelor politici, nemodifiate, exista riscul unei deviatii semnificative fata de aceasta cerinta in 2018. In plus, Prognoza din primavara Comisiei Europene 2017 prevede un deficit public de 3,5% din PIB pe anul 2017 si 3,7% in 2018, peste nivelul de 3% - valoarea de referinta din tratat. In ansamblu, Consiliul este de parere ca vor fi necesare masuri suplimentare semnificative incepand cu 2017 pentru a se conforma dispozitiilor Pactului de stabilitate si crestere, avand in vedere o perspectiva fiscala puternic deteriorata .

 

  • Pe fondul rezervelor confortabile de capital si a cresterii profitabilitatii, sanatatea sectorului bancar a continuat sa se imbunatateasca in 2016. Autoritatile s-au angajat sa realizeze o revizuire completa a calitatii activelor si a unui test de stres al sectorului bancar in 2018. Legea privind descarcarea datoriei (darea in plata - n.r.) a intrat in vigoare in mai 2016, insa riscurile pentru sectorul bancar au fost in mare masura atenuate de o hotarare a Curtii Constitutionale, conform careia instantele judecatoresti vor trebui sa evalueze daca debitorii respecta dispozitiile legale privind dificultatile. Legea privind conversia creditelor denominata in franci elvetieni, adoptata de Parlament in octombrie 2016, a fost recent considerata neconstitutionala. Cu toate acestea, initiativele legislative recurente continua sa puna in discutie predictibilitatea juridica, cu posibilele efecte negative asupra investitorilor.

 

  • Rezultatele pietei muncii s-au imbunatatit in 2016, cand rata somajului a atins nivelul scazut al perioadei de dinaintea crizei. Forta de munca continua sa se micsoreze, pe masura ce populatia imbatraneste, iar emigratia romanilor ramane ridicata. Somajul scazut este asociat cu una dintre cele mai ridicate rate de inactivitate din UE. Rata de ocupare si de activitate a tinerilor, a femeilor, a persoanelor cu un nivel scazut de calificare, a persoanelor cu handicap si in special a romilor sunt cu mult sub media UE. Numarul tinerilor care nu au un loc de munca, si nici nu urmeaza o forma de educatie sau de formare (NEET's - n.r.) ramane foarte ridicat.

 

  • Desi este in scadere, riscul saraciei sau al excluziunii sociale este foarte ridicat, in special pentru familiile cu copii, persoanele cu dizabilitati, romi si populatia rurala.

 

  • Avand in vedere evolutia productivitatii, convergenta veniturilor si pozitia de competitivitate a Romaniei, cresterea salariilor din sectorul public si privat merita o atentie deosebita. Cresterile salariale din sectorul public au potentialul de a se rasfrange asupra sectorului privat, impactand competitivitatea Romaniei. Salariul minim in Romania, desi ramane unul dintre cele mai scazute din UE, a crescut in mod semnificativ in ultimii ani. Majorarile ad hoc ale salariului minim au crescut semnificativ ponderea lucratorilor care au castigat salariul minim si au condus la o comprimare puternica la nivelul de jos al distributiei salariale.

 

  • Cercetarile internationale indica deficiente grave in ceea ce priveste aptitudinile de baza in randul adolescentilor romani. Nivelurile ridicate de parasire timpurie a scolii, nivelul scazut de educatie superioara si emigratia inalta au ca rezultat scaderea ofertei de forta de munca calificata. Accesul la educatia traditionala de calitate este limitat in zonele rurale si in special in cazul copiilor romi.

 

  • Dificultatea de a atrage profesori buni in zonele rurale si in scolile predominante in randul romilor, impreuna cu segregarea si atitudinile adesea discriminatorii, duc la o performanta educationala mai mica a copiilor romi. Ca raspuns la recomandarile repetate specifice fiecarei tari, Romania a adoptat si a inceput implementarea unei strategii privind abandonul scolar timpuriu.

 

  • Garantia pentru tineret a condus pana acum doar partial la abandonul scolar, iar programele pentru a doua sansa (educatie de baza pentru adulti  - n.r.) nu sunt disponibile imediat. Sistemul de educatie si formare profesionala nu este suficient aliniat nevoilor pietei muncii, iar participarea la invatare in randul adultilor este foarte scazuta.

 

  • Insuficienta calitativa si cantitativa a infrastructurii de transport a fost unul dintre blocajele-cheie ale dezvoltarii economice in Romania. Pentru a face fata deficientelor asociate, ca raspuns la o recomandare specifica tarii, Romania a adoptat planul general de transport in toamna anului 2016.

 

  • Romania a avut unul dintre cele mai mari rate de investitii din UE in ultima perioada. Cu toate acestea, in 2016, investitiile publice au scazut si din cauza unei implementari reduse a fondurilor UE. Absorbtia ridicata si utilizarea eficienta a fondurilor UE sunt esentiale pentru ca Romania sa-si valorifice potentialul de dezvoltare, in sectoare cheie, cum ar fi transportul sau deseurile, in special. Calitatea investitiilor publice a fost afectata de deficientele de gestionare si de schimbarea prioritatilor, printre altele. Ca raspuns la o recomandare specifica tarii, s-au inregistrat progrese mici in ceea ce priveste consolidarea prioritizarii proiectelor si pregatirea investitiilor publice. Incepand cu luna august 2016, ministerele trebuie sa ia in considerare prioritatile investitionale in planurile lor de cheltuieli, insa nu au fost luate alte masuri pentru a consolida rolul Ministerului Finantelor in prioritizarea investitiilor si pentru a coordona mai bine pregatirea proiectelor de investitii publice in ministere.

 

  • Companiile de stat joaca un rol major in economie, in special in sectoarele cheie de infrastructura. Deficientele in guvernanta companiilor de stat se traduc prin rentabilitatea lor mai mica fata de omoloagele lor private, cu impact negativ asupra finantelor publice. Adresandu-se unei recomandari specifice fiecarei tari, Romania a inregistrat progrese substantiale in vederea imbunatatirii guvernantei corporative a intreprinderilor de stat. Cadrul legislativ care sprijina principala legislatie privind guvernanta corporativa a companiilor de stat a fost adoptat rapid in toamna anului 2016. Cadrul legislativ urmeaza bune practici internationale privind transparenta in numirea membrilor consiliului de administratie si conducerea intreprinderilor de stat si ofera Ministerului Finantelor competente specifice de monitorizare si executie. De asemenea, s-au luat masuri pentru a creste gradul de constientizare a noilor reguli in randul autoritatilor locale, iar informatiile bugetare privind companiile de stat au fost facute publice. Cu toate acestea, intarzierile in numirea managerilor profesionisti creeaza ingrijorare cu privire la aplicarea pe mai departe a guvernantei corporative.
TAGS : comisia europeana avertisment recomandari de tara deficiente legea salarizarii deficit bugetar coruptie instabilitate legislativa educatie deficitara
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
Popa Maria 2017-05-24
De ce nu se maresc salariille asistentilor universitari din invatamantul superior la nivelul unui medic rezident din anul I ? De exemplu un sef de promotie de la o facultate tehnica (calculatoare, chimie, constructii, etc) dupa 4 ani de licenta, face 2 ani de master si apoi 3 ani de doctorat (deci 9 ani (!!!!), nu 6 ani ca medicii in facultate) si intra in sistemul de invatamant cu aprox. 2300 lei brut. Este corect ? Cati dintre acesti absolventi au plecat din tara si nimeni nu a fost interesat de soarta lor ? De ce este grija atat de mare pentru medici, care oricum sunt foarte multi ? Cati absolventi de medicina exista la nivelul intregii tari, de la toate facultatile de medicina de stat si particulare ? Numarul este atat de mare incat cei care vor sa practice meseria si nu vor avea loc in tara oricum vor pleca sau eventual isi vor face cabinete particulare. De exemplu, in Iasi, unde te uiti (in stanga sau in dreapta) vezi numai spitale, dispensare, cabinete, ... de stat sau particulare care lucreaza toate cu Casa nationala de asigurari de sanatate (inclusiv cele private, nu doar cele de stat). Aceste spitale sunt pline ochi de doctori de toate specializarile.
Cred ca marirea aceasta enorma a salariilor medicilor (care au si sporuri, care fac si garzi, care au si cabinete particulare unde isi cheama pacientii de la spitalele de stat, unii dintre ei sunt si cadre didactice la universitati, etc.) nu are nici o logica, atata timp cat celelalte categorii de bugetari (aici ma refer in special la cadrele didactice din invatamantul superior) vor avea salariile marite cu cate putin pana in 2022 si doar intr-un anumit cuantum fata de medici. Probabil ca in guvern si parlament exista persoane care au copiii medici si doresc sa-i aranjeze pe viata.
Credeti ca va disparea spaga doctorilor ? Daca se vor mari atat de mult salariile doctorilor (de 2 sau 3 ori !!!!, ele fiind oricum marite in 2015 si in 2016), PSD-ul sa propuna si dublarea sau triplarea pedepselor pentru doctorii care iau spaga.
Aceasta lege a salarizarii va crea multe discutii si tensiuni intre oameni. Pe viitor toata lumea isi va trimite copiii sa faca facultatea de medicina. Toti vor dori sa devina medici (si nu vor avea locuri de munca si vor pleca iar in strainatate; vom intra intr-un cerc vicios). Sa vedeti cum va exploda concurenta de la facultatea de medicina (care pana acum era de 1 si ceva pe loc) si cum vor exploda meditatiile si pilele profesorilor de la UMF pentru admitere.
Total 1 comments.
3570
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.