Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


CE: Romania nu a prezentat masuri din care sa rezulte ca nu depaseste deficitul de 3%
E.B. - - - -
2017-05-27
Actualitate Interna
0

Autoritatile romane nu au prezentat Comisiei Europene masuri concrete pentru cresterea colectarii taxelor astfel incat Romania sa nu depaseasca limita de deficit de 3% din produsul intern brut.

 


 

Aceste concluzii sunt prezentate in cea mai recenta evaluare facuta de misiunea europeana in Romania in cadrul supravegherii post-program de asistenta.

 

Oficialii europeni arata ca in anul 2016 tara s-a indepartat de obiectivele bugetare pe termen mediu (MTO) din cauza taierii de TVA de la 24% la 20% decise in anul 2015 si a altor cheltuieli care au intrat in vigoare din 2016. Fondul suveran de investitii, pe care actuala guvernare vrea sa-l constituie din privatizari, are obiective incerte, se mai arata in documentul european de evaluare, conform HotNews.ro

 

Specialistii Directoratului General pentru Economie si Finante (DG ECFIN) al Comisiei Europene atrag atentia ca Romania va depasi limita de deficit bugetar de 3% din PIB acceptata prin Pactul de Stabilitate si Crestere, ajungand la 3,6% in 2017 si 3,9% in 2018. iar aceasta in conditiile bugetare actuale, inclusiv scaderea TVA de la 20% la 19% si cresterea "crestera semnificativa a pensiilor" prevazuta din iulie 2017

 

In cadrul misiunii Comisiei Europene in Romania, din 2017, autoritatile romane nu au prezentat masuri concrete de mentinere sub plafonul de deficit. 


"In cadrul misiunii, autoritatile au exprimat intentia generala de a respecta plafonul  de 3% din tratat, in special prin imbunatatirea colectarii impozitelor, dar fara a prezenta masuri concrete" - se arata in raportul Comsiei Europene, incheiat in aprilie 2017 si prezentat in mai.

 

Comisia a avertizat din nou ca majorarea salariilor din sectorul bugetar "reprezinta un risc semnificativ descendent pentru finantele publice" ale Romaniei. 

 

Oficialii de la Bruxelles stiau ca Guvernul a lucrat la noua lege a salarizarii unitare in sectorul bugetar cu intentia de a o aplica din iulie 2017. Intre timp, insa, Parlamentarii de la Putere si-au asumat in Parlament initiativa legislativa. 

 

Potrivit raportului de evaluare de la CE, estimarea preliminara a impactului legii unitare de salarizare, de catre autoritati, arata cresterea cu 56% a salariilor publice pana in 2021, adica o majorare a cheltuielilor cu 32 de miliarde de lei (aproximativ 3,3% din PIB).

 

Ce mai spun oficialii europeni:

 

Programul de guvernare prevede reduceri suplimentare semnificative ale impozitelor, in special, o reducere a impozitului pe venitul personal, insa autoritatile nu lucreaza la punerea lor in aplicare.

 

Programul de guvernare  prevede majorari suplimentare ale salariului minim brut pana in 2020 la cel putin 1750 RON (aprox. 390 EUR). Nu este propus niciun mecanism de stabilire a salariului minim. Cresterea continua a salariului minim, fara a lua in considerare evolutia productivitatii muncii, risca sa submineze competitivitatea.

 

Un nou beneficiu pentru angajatii din sectorul public - tichetele de vacanta - care a fost amanat in mod repetat din 2010, urmeaza sa intre in vigoare in iulie 2017. Guvernul estimeaza impactul bugetar al acestei masuri la 0,2% din PIB.

 

Parlamentul lucreaza in prezent la un proiect de lege care va reduce la 0% TVA pentru tranzactiile imobiliare si serviciile agricole (estimare a impactului bugetar de 0,1% din PIB).

 

Modificarile la Codul fiscal adoptate in primavara anului 2015 au inclus reduceri semnificative ale impozitelor care au intrat in vigoare in 2016, inclusiv o reducere a cotei standard de TVA de la 24% la 20%. Aceasta masura si alte masuri pe partea de cheltuieli si de venituri adoptate in cursul anului au condus la un deficit public de 3% din PIB si la un deficit structural de 2,6% in 2016. Acesta din urma reprezinta o abatere substantiala de la obiectivul pe termen mediu (MTO) al Romaniei.

 

Absorbtia fondurilor UE in cadrul financiar 2014-2020 este inca aproape de zero. Acest lucru este cauzat, in principal, de intarzierile in punerea in aplicare a conditionalitatii ex-ante, in acreditarea autoritatilor de management si in introducerea sistemelor de informatice necesare. Autoritatile se asteapta ca absorbtia sa se redreseze abia in a doua jumatate a anului 2017, deoarece problemele tehnice principale se asteapta sa fie rezolvate pana in iulie si sa inceapa sa trimita Comisiei cereri de plata.

 

Motorul absorbtiei fondurilor UE in acest an va fi proiectele etapizate (cele incepute in perioada anterioara de programare si ramase neterminate), in timp ce nici o investitie majora noua nu a intrat inca pe lista de proiecte mature pentrua fi finantate.

 

Rezultatele operationale realizate de intreprinderile de stat s-au imbunatatit substantial in 2016, determinate in mare parte de sectorul energetic. Cu toate acestea, arieratele totale ale intreprinderilor de stat au ramas in mare parte neschimbate incepand cu 2014, atingand 3,5 miliarde RON (aproximativ 770 milioane EUR) in decembrie 2016. Obiectivele de reducere a arieratelor stabilite la inceputul fiecarui an de catre Ministerul Finantelor nu au fost indeplinite cu masuri concrete de catre ministerele de linie sau de catre companii.

 

 

Obiectivele  Fondului suveran nu sunt clare

 

 

Un nou Fond suveran ar centraliza proprietatea companiilor de stat, insa obiectivele si functionarea acestuia nu sunt clare.  Potrivit memorandumului aprobat in 2017, fondul va aduna participarea statului la intreprinderi de stat cu scopul de a finanta investitii in infrastructura rutiera, feroviara, energie si sanatate. Misiunea nu a putut sa clarifice care sunt intreprinderile de stat ce ar putea fi implicate si nici care ar fi valoarea adaugata a Fondului fata de instrumentele existente care vizeaza aceleasi investitii, inclusiv fondurile UE utilizate in prezent insuficient.

 

Memorandumul din februarie 2017 mai prevede ca Fondul va fi finantat prin acumularea de dividende de la societatile din portofoliu, emisiuni de obligatiuni si vanzarea de actiuni minoritare. Misiunea si-a exprimat ingrijorarea cu privire la potentialul impact bugetar al devierii de la buetul de stat a dividendelor de la companiile de stat profitabile.

 

De asemenea, aceasta a reamintit importanta bunei guvernante si a transparentei, precum si necesitatea de a respecta normele UE privind ajutoarele de stat. O comisie interministeriala va incerca sa defineasca obiectivele, structura de guvernare si planul de afaceri al noului fond. Potrivit memorandumului din februarie, guvernul va solicita avizul Eurostat inainte de a finaliza orice plan pentru noul fond.

TAGS : Guvern salarii CE raport deficit masuri taxe colectare
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
Total 0 comments.
1679
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.