De același autor
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că are intenția să inițieze o hotărâre de guvern pentru desecretizarea arhivei SIPA. Chestiunea e una controversată pentru că arhiva, așa cum spune un raport DGPA din 2005, conține în proporție de 80% informații din viața privată a magistraților. În tot cazul, desecretizarea nu ar trebui făcută decât după evaluarea și sortarea pe categorii a documentelor, iar ea ar trebui urmată de tragerea la răspundere penală a miniștrilor Justiției care au ordonat acțiunile de poliție politică și care au folosit informațiile pentru amenințarea / șantajarea magistraților.
Se poate afla cine a făcut poliție politică din ordinele de ministru, consemnate în documentele din arhive, din ordinele ofițerilor SIPA date subordonaților, din notele de serviciu. De asemenea, tot din astfel de documente aflate în arhiva SIPA se poate afla și cum au fost folosite informațiile.
Deocamdată, tot ce se știe despre evoluția activității acestui serviciu secret este că a fost înființat în 1991, că după 2000, în timpul ministrului Rodica Stănoiu (din Guvernul Adrian Năstase), s-a axat pe acțiuni de poliție politică, coordonate de foști ofițeri de Securitate care s-au ocupat de astfel de lucruri încă înainte de 1989. De asemenea, se știe că serviciul secret a fost desființat de ministrul Monica Macovei, care i-a dat afară pe foștii ofițeri de Securitate și a denunțat practicile SIPA.
Recurs la memorie
În anul 1991, ministrul Justiției Mircea Ionescu Quintus (Guvernul Stolojan) a înființat Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA) ca serviciu operativ. Nu se știe cum a fost folosit serviciul secret de către miniștrii Justiției care i-au succedat lui Quintus, respectiv Petre Ninosu, Iosif Chiuzbaian, Ion Predescu, toți în Guvernul Văcăroiu. Nu se știu mai multe nici despre perioada ministrului Valeriu Stoica din guvernele Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu.
Băsescu vrea să plătească polițe |
---|
Într-o declarație recentă, Traian Băsescu motivează de ce vrea desecretizarea arhivei SIPA: „Cum, mă, voi, judecătorii, care daţi mandat să se intre în sufletul oamenilor, spuneţi că despre voi nu trebuie să se ştie? Dacă despre fiica mea aţi vrut să ştiţi ce face în dormitor, ce face în biroul de notar, de ce să nu se ştie despre voi?“. |
Stănoiu, epoca poliției politice
În 2001, Rodica Stănoiu, ministrul Justiției din Guvernul Năstase, l-a instalat ca șef al SIPA pe generalul Marian Ureche, fost ofițer al Securității, căruia Stănoiu îi livra delațiuni, după cum a stabilit CNSAS.
Ministrul Stănoiu a mărit efectivele serviciului prin reactivarea altor foști ofițeri de Securitate de la Serviciul „K“- cei care înainte de decembrie 1989 au ținut sub control justiția pentru a o subordona PCR și lui Nicolae Ceaușescu. Tot Stănoiu a stabilit că SIPA poate obține orice informații despre procurori, judecători, angajați ai administrației de stat, avocați, alte persoane. Aria monitorizării a fost lărgită și la politicieni, jurnaliști, ONG-uri, precum APADOR-CH. De interes era viața privată a subiecților. Pe scurt, sub Stănoiu, SIPA, care i-a fost subordonat direct, a făcut poliție politică, motiv pentru care respectiva perioadă ar trebui anchetată.
În anul 2004, Cristian Diaconescu, ultimul ministru al Justiției din Guvernul Năstase, a schimbat denumirea SIPA în Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA). Diaconescu nu i-a dat afară pe ofițerii de Securitate, însă a impus ca serviciul secret al ministerului să prezinte rapoarte parlamentului.
Macovei a pus lacătul pe SIPA
În 2005, Monica Macovei (Guvernul Tăriceanu) le-a interzis ofițerilor DGPA (SIPA) să mai adune informații despre magistrați și alte persoane și să se limiteze doar la infracționalitatea din pușcării. În 2006, în urma unui audit, ministrul Monica Macovei a desființat serviciul secret, considerând că într-un stat de drept justiția nu are nevoie de un serviciu de informaţii. Foștii ofițeri de Securitate au fost disponibilizați.
Macovei a dat ordin ca arhivele celor 10 structuri teritoriale să fie aduse la București și depozitate la Autoritatea Națională a Penitenciarelor. Ușile depozitelor au fost încuiate / securizate / sigilate și Macovei a înființat două comisii, una din care făceau parte și istorici specializați în studierea arhivelor fostei Securități, alta din doi magistrați – judecătorul Cristi Danileț și procurorul Paul Dumitriu-, pentru a evalua juridic ce conțin documentele din arhivă.
Festivalul arhivei SIPA
Dragnea vrea să ajungă la dosare |
---|
„Dacă sunt unele informaţii care poate nu ar trebui să fie făcute publice, care ţin de viaţa privată, informaţii care ar putea să ne ajute să înţelegem dacă în anii trecuţi, poate acum nu mai e cazul, dar cine ştie, informaţiile de acolo au influenţat anumite decizii ale unor instanţe, trebuie să ajungem la aceste informaţii.“ |
Acum, arhiva SIPA se află în centrul unui scandal declanșat de patronul Evenimentul zilei, Dan Andronic, actor în mai multe dosare penale cu prejudicii de zeci de milioane de euro, consultant politic al lui Năstase, Tăriceanu și Băsescu, apropiat de Gabriel Oprea și Dan Ioan Popescu, prieten al lui Șerban Mihăilescu, supranumit „Miky Șpagă“, care i-a botezat copiii și alături de care își făcea vacanțele.
Într-o succesiune de articole cu titlul Noi suntem statul, culminate cu episoadele dedicate SIPA, în care se autoinclude, fără să realizeze, ca participant direct, Dan Andronic mută deliberat discuția de la perioada Stănoiu la cea a lui Macovei, pe care o acuză că a sustras, modificat și beneficiat de documente din arhivă. Miza, expusă transparent de beneficiarii direcți ai acestei mistificări, este decredibilizarea magistraților care au pronunțat sau vor pronunța decizii în marile dosare de corupție.
Andronic s-a folosit în acest scop de raportul întocmit de comisia Chiuariu-Predoiu, cei care i-au succedat lui Macovei în funcție ulterior anului 2007. Raportul secretizat, pe care patronul media dedublat în ziarist „a pus mâna“ este unul plin de acuze la adresa echipei Macovei. Lucru previzibil, dacă ținem cont de ostilitatea lui Chiuariu și a întregului PNL față de Macovei și reformele sale în justiție, motiv pentru care a și fost dată afară din Guvernul Tăriceanu.
Problema raportului este că amestecă perioadele și arhivele - SIPA cu Biroul de documente secrete din Ministerul Justiției -, că nu prezintă niciun fel de probă, motiv pentru care probabil nici n-a fost sesizat Parchetul, și nu suflă o vorbă despre perioada Stănoiu și nici despre numeroasele documente care au plecat direct spre biroul acesteia.
Campania de manipulare va continua câtă vreme cei direct interesați în întreținerea ei au controlul televiziunilor, iar desecretizarea arhivei nu va face decât să-i dea un nou avânt. În acest scandal, lumină ar putea face ancheta penală deschisă de Parchetul General (DIICOT), ca urmare a sesizării făcute de judecătorul Cristi Danileț. Așa cum susține acesta în interviul acordat revistei 22: „Procurorii înșiși pot constata că este vorba de informații strânse nelegal și atunci ar putea extinde cercetările cu privire la posibile fapte de abuz comise de către cei care au fost încadrați în serviciul SIPA sau cei care aveau în gestiune acest serviciu, inclusiv miniștri de Justiție din acea vreme“.
Să se desecretizeze sau nu arhiva?
Desecretizarea arhivei SIPA și accesul publicului la documentele de acolo este o capcană. De ce? Pentru că nimeni nu poate garanta că cei care se vor ocupa de arhivă nu vor da celor cu probleme în justiție - urmărire penală sau procese - note informative din ea, pentru a-i amenința sau denigra pe magistrați cu amănuntele picante din viața lor privată. Arhiva va fi o permanentă sursă de șantaj și intimidare a magistraților, mai ales încăpută pe mâinile politicienilor.
Apoi, multe dintre aceste note pot fi invenții. Nici măcar generalul Dan Gheorghe, fost șef al Securității, promovat în 2001 adjunct la SIPA, nu garanta autenticitatea informațiilor cuprinse în notele serviciului secret al justiției. „Serviciul secret este incapabil să prelucreze, să stocheze și să verifice anumite informații, motiv pentru care oferă informațiile într-o formă brută instituțiilor beneficiare“, declara generalul în fața unei comisii parlamentare.
Cine vrea desecretizarea arhivei SIPA? O parțială desecretizare dorește Uniunea Națională a Judecătorilor, deși inițial a fost împotriva desecretizării. Magistrații ar vrea acum să-și consulte propriul dosar SIPA.
Însă desecretizarea este dorită în special de cei care au interese în dosare penale, precum Liviu Dragnea, condamnat într-un dosar, judecat în altul, Traian Băsescu, cu fratele condamnat, cu fiica trimisă în judecată, cu ginerii cercetați penal și cu Elena Udrea care așteaptă decizia definitivă, dupa ce în prima instanță a primit șase ani cu executare. Și nu în ultimul rând, este dorită de însuși Dan Andronic, autorul direct interesat al scandalului, direcționat abil în direcția asta.
Motivul este simplu și uşor de înțeles: cu arhiva SIPA desecretizată, condamnările trecute și viitoare pot fi lesne puse sub semnul întrebării.