Pe aceeași temă
Discuţia despre intrarea României în zona euro este veche şi complicată. Teoretic, am putea adopta moneda europeană undeva în 2024, şi asta cu o mare condiţie: dacă vom avea creştere economică de cel puţin 5% în fiecare an.
Întâlnirea din Parlament promitea explicaţii despre pregătirea adoptării euro.
Victor Ponta, fost premier al României: „Principala preocupare, nu a BNR-ului, că nu e treaba BNR-ului, e treaba Parlamentului în primul rând este de a explica şi de a colabora cu mediul de afaceri românesc, în ce fel îi va afecta o asemenea decizie”.
După puţin timp, explicaţiile au încetat să mai fie interesante. Altele au devenit priorităţile.
Valentin Lazea, economist şef BNR: „Intrarea în euro, de ce să nu o spunem, este un proiect al elitelor acestei ţări, acum când vorbim. Că el poate să devină şi proiectul populaţiei întregi, asta este o discuţie”.
În timp ce reprezentanţii BNR explicau cât de nepregătită e România acum pentru trecerea la zona euro, parlamentarii părăseau discuţia unul câte unul. În final, au rămas specialiştii între ei, să vorbească despre despre cât de greu va fi să ajungem să cumpărăm de la supermaket cu euro, nu cu lei, conform Digi24.
Daniel Dăianu, membru CA al BNR: „O ţară încă măcinată de decalaje mari de dezvoltare şi cu instituţii slabe”.
Ca să adopte Euro, ţara noastră trebuie să îndeplinească cinci criterii importante.
Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: „În momentul de faţă, la nivelul Comisiei Europene este o îngrijorare că pe unul din aceste criterii, România riscă să meargă înapoi”.
Este vorba de nivelul deficitului bugetar, care ar trebui să se menţină sub 3 la sută. Celelalte ţin de rata inflaţiei, rata dobânzilor pe termen scurt, cursul de schimb şi datoria publică.
