Estul plăteşte pentru Brexit

Încet, dar sigur, se conturează o doctrină care pune eurozona pe primul loc, lăsând Estul în ofsaid.

Eliza Francu 27.06.2017

De același autor

 

La un an după referendumul privind Brexit, cei care vor achita primii nota de plată vor fi est-europenii. „Europa nu e un supermarket. E un destin comun. Și se șubrezește când ac­ceptă ca principiile să-i fie în­călcate. Țările care nu res­pec­tă regulile ar trebui să su­por­te consecințe politice.“ Sunt declarațiile făcute de noul li­der francez, Emmanuel Ma­cron. Nu e prima dată când Ma­cron lansează aver­tis­men­te către Est. Însă, dacă până acum s-ar fi putut considera că le face pentru uz intern, for­mulate înainte de primul Con­siliu European la care participă ca preș­e­din­te al Franței, înseamnă cu totul altceva: un pi­cior în pragul statelor din Est și un sem­nal că di­sensiunile pe axa Est-Vest se vor adânci.

 

Recent, Macron a acreditat ideea că est-eu­ro­penii ar fi fost cauza ieșirii Marii Britanii din UE: imigrația și mâna de lucru ieftină din Est au fost cele au produs Brexit și că Europa tre­buie să rezolve aceste probleme dacă nu vrea ca alte state să părăsească blocul comunitar. Ipo­teza poate părea logică și seducătoare la o primă vedere, dar cei care au câștigat mizând pe aceste temeri privind imigrația (inclusiv cir­culația forței de muncă în interiorul UE, ca­re nu ar trebui să fie tratată ca imigrație, de fapt!) au fost extremiștii. Or, toate studiile sociologice realizate în Marea Britanie arată că fluxul de mun­citori est-europeni a aju­tat economia Marii Britanii, nicidecum că i-ar fi dăunat în vreun fel.

 

Declarațiile lui Macron sunt în contradicție totală cu re­to­rica de acum un an, când eu­ropenii cereau, imediat după votul din Regatul Unit, apă­ra­rea principiilor europene. Pa­ra­digma s-a modificat brusc și radical în ul­ti­me­le săptămâni, fără să fi existat o dezbatere rea­lă. Macron vrea o integrare mai apro­fun­da­tă în interiorul eurozonei și pe politica de apă­rare. Planul (foarte probabil o propunere fran­co-germană de reformare a Europei post-Brexit) exclude din deciziile importante Eu­ro­pa de Est, văzută ca un conglomerat de state in­disciplinate, care trebuie pedepsite.

 

Ce propune, concret, tandemul franco-ger­man? O primă măsură e deja pe rol: mo­di­fi­ca­rea totală a așa-numitei directive europene pri­vind muncitorii detașați. Directiva permite transferul muncitorilor din Est spre Vest pe aceleași salarii din Est și plătind aceleași taxe către țara de origine din Est. La fel ca fon­du­ri­le de coeziune, rolul ei era să reducă de­ca­la­jele economice dintre Vest și Estul care a stagnat economic în deceniile comuniste. Ne­mulțumirile privind „dumpingul social“ cauzat de muncitorii din Est poate părea o problemă legitimă pentru cetățenii vestici (și chiar și pentru cei vizați, care până la urmă lucrează tot pe salarii mici), iar blocarea acestui flux est-european poate apărea ca o măsură corectă. Totuși, este vorba în cele din urmă de restrângerea pieței libere și a liberei cir­cu­lații (inclusiv a forței de muncă). Adică a unor principii ce stau chiar la baza construcției europene. Ceea ce nu se face în numele unei solidarități sau al unei obligații de a respecta valorile UE, cum ar vrea Emmanuel Macron să se creadă (refuzul Poloniei și al Ungariei de a accepta imigranți din afara UE și derapajele democratice), ci în numele protecționismului și al replierii asupra granițelor interne.

 

Ce se va întâmpla cu directiva care oferă un avan­taj competitiv Estului pentru a ajunge eco­nomic din urmă Vestul? Deși ar fi trebuit să fie dezbătute și aprobate până la sfârșitul lui iunie, Parisul a blocat adoptarea amen­da­mentelor moderate și a amânat până la toam­nă discuția, ca să poată modifica esențial di­rec­tiva. Franța, Germania, dar și alte state oc­cidentale argumentează că muncitorii ieftini din Est (vizați sunt mai ales cei din con­s­truc­ții, transport și agricultură) sabotează șansele forței de muncă occidentale. Franța ar vrea ca durata pe care muncitorii pot fi detașați în Vest să fie plafonată la maximum 12 luni (ac­tua­la directivă nu conține restricții de timp).

 

Retorica și politica atacării directivei nu sunt nicidecum în numele Europei și al ideii de so­lidaritate, ci strict pentru Franța. De men­țio­nat și că tema muncitorilor ieftini din Est a fost una dintre temele de campanie cele mai puternice folosite de Marine Le Pen, lidera ex­tremei drepte franceze. „Pro-europenismul“ lui Macron pare astfel să se reducă la in­te­re­sele Franței și ale jumătății de Vest a Europei. Nu ar trebui, așadar, să mai fie un șoc pentru nimeni dacă discuțiile și viitoarele măsuri, ce merg în sensul restrângerii circulației forței de muncă, vor produce și mai mult eu­ro­scep­ticism în Europa de Est și vor mări spirala în­cepută de Brexit. Practic, pentru că aceste sta­te nu vor să aibă de-a face cu imigrația din exteriorul Uniunii, vor fi penalizate prin blocarea sau reducerea consistentă a propriei lor imigrații către Vest. Într-un caz, se încalcă ideea de solidaritate europeană, în celălalt – principiul liberei circulații și al pieței libere.

 

La un an după Brexit, așadar, dezbaterea des­pre ce fel de Europă se dorește de acum îna­in­te a început cu stângul, în sensul îngroșării axei de separare Est-Vest

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22