Pe aceeași temă
A retinut atentia nominalizarea lui Marcel Ciolacu, un apropiat al sefului PSD, pentru functia de vicepremier fara portofoliu si a lui Liviu Pop la Educatie, cunoscut pentru lupta inversunata impotriva oricaror reforme.
Marcel Ciolacu, noua mână dreaptă a lui Dragnea, pus de paza la guvern
In partid, Ciolacu este vazut ca noul locotenent al lui Dragnea, omul pe care se bazeaza chiar mai mult decit pe Stanescu si Badalau. Il pune sa-i faca diverse servicii care impun loialitate si discretie, cum a fost sa-l ridice de la aeroport pe Grindeanu pentru a-l duce la celebra ședință de prelucrare pusa la cale de Dragnea, pentru a-l convinge sa demisioneze.
Ascensiunea lui Ciolacu a început în momentul în care fostul lider al PSD Buzău, primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală a fost condamnat la cinci ani cu executare pentru corupție în 2015. Ponta simțea deja că pierde partidul din mână și a încercat să îl mențină pe Boșcodeală la șefia filialei dar Dragnea a fost mai iute de mână și a reușit să îl impună pe Ciolacu. 
În 2016, sub conducerea lui Ciolacu, PSD a devenit partid unic în Buzău și acum Marcel Ciolacu este liderul deputaților PSD, adică mâna dreaptă a președintelui Camerei, Liviu Dragnea.
Vă amintiți dramoleta pusă în scenă de Dragnea cu prilejul adoptării legii salarizării cum că este regretabil, chiar o „ofensă” că ministrul de finanțe, Viorel Ștefan nu s-a aflat în sală pentru a-și asuma legea. Nu a fost în sală pentru că a avut grijă Dragnea, cu mâna lui Ciolacu, să îl țină departe de legea salarizării pentru a ieși așa cum doreau ei indiferent de avertismentele și calculele celor de la Finanțe, care le stăteau în cale. Pe 23 martie, reprezentantul PNL, Victor Paul Dobre, a cerut în Biroul Permanent, prezența ministrului de Finanțe în Parlament, pentru a da seama despre cât de sustenabilă este legea salarizării. Marcel Ciolacu, în calitate de lider al grupului PSD s-a opus sub motivul că ministrul nu trebuie să știe cât este de sustenabilă sau nu legea.
Iată, în întreaga splendoare a ipocriziei și populismului inconștient al PSD, intervenția lui Ciolacu, așa cum a fost înregistrată în stenograma ședinței citată de news.ro: „ eu propun membrilor Biroului permanent sa nu fie de acord cu invitarea domnului ministru Viorel Stefan, dintr-un singur motiv: legea este o initiativa parlamentara, nu este o lege trimisa de catre Guvernul Romaniei si asumata de catre Guvernul Romaniei, astfel incat Ministrul Finantelor sa fie nevoit sa stie absolut totul despre lege si cat de sustenabila este sau nu. Fiind o initiativa parlamentara, dupa ce va fi aprobata aceasta lege, suntem de acord ca domnul Ministru sa vina si sa raspunda plenului Parlamentului, legea aprobata de catre Parlament daca este sustenabila sau nu”.După această declarație prin care deputații PSD îl împiedicau pe ministrul de finanțe să intervină în privința legii salarizării, Dragnea a condamnat „ofensa” adusă de Ștefan, care nu și-ar fi asumat Legea. Soarta lui Viorel Ștefan a fost pecetluită iar Ciolacu a devenit omul de încredere al lui Dragnea.
Ciolacu a trecut trei companii în declarația de interese, are două case și două terenuri în Buzău, are chiar și o barcă dotată cu tot cu peridoc, dar a uitat să treacă și o mașină cu care să îl tragă la debarcader.
http://www.cdep.ro/declaratii/deputati/2016/avere/071.pdf
Liviu Pop, omul care a scos plagiatul lui Ponta din priza
Fostul sindicalist Liviu Pop este ministrul care, pe un biet interimat la Ministerul Educaţiei de doar două luni, a fost în stare să spulbere CNATDCU şi Comisia de Etică din subordinea ministerului numai să-şi scape şeful, premierul Ponta, de acuzaţiile de plagiat.
Pentru că CNATDCU, sub conducerea lui Marius Andruh, a decis că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat, printr-un plagiat de tip „copy paste”, ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, a decis in 29 iunie 2012 schimbarea componenţei şi a regulamentului de funcţionare ale CNATDCU, astfel încât Consiliul să nu mai poată avea atribuţii pentru a stabili dacă o teză de doctorat este sau nu plagiată. A fost o zi de pomină în care Pop și-a dat examenul de obediență, ajungând până acolo încât a dat ordin ca încăperea în care se desfășura sedinta Comisiei să fie deconectată de la curentul electric. 
Pop afirma că de problemele de plagiat se ocupă Consiliul Naţional de Etică, acesta fiind singurul care poate rezolva problema plagiatului lui Ponta, a cărui componenţă a şi schimbat-o. Peste încă 20 de zile, Consiliul Naţional de Etică din subordinea sa ca ministru decide că Ponta nu a plagiat. În presă s-a vorbit chiar despre sesizarea „ilegală“ a comisiei.
Desantul său de interimar a fost completat peste încă o săptămână de ministrul titular Ecaterina Andronescu, cea care a spus că CNATDCU a fost constituit pe criterii politice, „un lucru teribil de nefericit“, motiv pentru care a decis reconstituirea lui din „propunerile universităţilor“. Motiv pentru care pe 5 septembrie 2012 se măreşte noua componenţă a CNATDCU, de la 21 la 44 de membri, din ordinul ei, pentru a se putea produce o diluare a componenţei critice a Consiliului.
Pop a făcut parte şi din guvernul Grindeanu, unde a fost secretat de stat la Educaţie, în subordinea ministrului Pavel Năstase. A stat o scurtă perioadă acolo, suficient cât să demareze procedura anulării concursurilor pentru posturile de directori în şcoli, organizate de ministrul tehnocrat Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti, unul dintre cei mai mari adversari ai imposturii universitare. Impreuna cu seful sau pregatea o noua lege a educatiei care sa puna pe butuci si ultimele reforme ramase in picioare din perioada Funeriu-Miclea.
Liviu Pop a facut disparute contractele colective de munca semnate cu sindicatele, ceea ce a generat un maga-scandal la vremea respectiv.
Liviu Marian Pop este profesor de matematică, iar timp de cinci ani, 2007-2012, a fost secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.
În mai 2012, a fost numit ministru delegat pentru Dialog Social în primul guvern Ponta În vara aceluiaşi an, a ocupat două luni, ca interimar, portofoliul Educaţiei, în plin scandal legat de acuzaţiile de plagiat aduse premierului Victor Ponta.
La alegerile parlamentare din 2012 a obţinut un mandat de senator din partea PSD, iar în perioada decembrie 2014-noiembrie 2015 a ocupat pentru a doua oară funcţia de ministru delegat pentru Dialog Social. In actualul parlament a ajuns senator de Maramures dupa ce Sorina Pintea a renuntat la mandat.
Adrian Tutuianu, de la SRI la Aparare: contracte cu statul si atacuri la protestatari
Adrian Tutuianu (52 ani), propunerea pentru Ministerul Apararii, este senator PSD si presedintele comisiei pentru controlul SRI. Tutuianu a intrat in atentia presei centrale in februarie, cand a facut o serie de declaratii scandaloase legate de protestele masive declansate in urma aprobarii OUG 13. Desi a organizat audieri si controale, relatia cu SRI nu este una conflictuala.
Adrian Țuțuianu s-a remarcat si prin atacurile la adresa companiilor cu capital străin, pe care le-a acuzat că și-au obligat angajații să participe la protestele anti-PSD și că scot profiturile din România, pentru a nu contribui la creșterea economică a țării noastre, afirmații dovedite a fi mincinoase conform datelor publcice prezentate de Factual.ro. 
În martie 2013, DNA a deschis un dosar penal pe numele lui Adrian Ţuţuianu pentru trafic de influenţă în legătură cu campania electorală pentru alegerile locale din 2012. Dosarul său a fost disjuns din cel în care este judecat senatorul PSD Ion Stan, cei doi membri PSD fiind reclamaţi de omul de afaceri Nicuşor Sorin Dima. Ţuţuianu susţinea că DNA a închis acest dosar încă din 2013, primind o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, conformromaniacurata.ro.
Toată familia Țuțuianu este angajată la stat. Carmen Elena Țuțuianu, soția senatorului, este inspector din 2010 la Prefectura Dâmbovița și la Consiliul Județean Dâmbovița, iar Ruxandra Țuțuianu, fiica celor doi, este jurist la Primăria Capitalei, potrivit BN 24.ro.
Potrivit declarației de avere, semnată de Adrian Țuțuianu, fost antrepenor, la data de 3 ianuarie 2017, soția acestuia a obținut venituri, în 2016, de 27.825 de lei de la Prefectura Dâmbovița și de la Consiliul Județean Dâmbovița. Informația este confirmată și de declarație de avere a lui Carmen Elena Țuțuianu de pe site-ul Prefecturii Dâmbovița.
Și fiica senatorului, care s-a remarcat după ce a scris pe Facebook că îi este „scârbă” de „oile” care ies la proteste, este angajată tot la stat. Potrivit declarației sale de avere, Ruxandra Țuțuianu lucrează la Direcția Juridică Serviciul Legislație din cadrul Primăriei Capitalei de la începutul acestui an.
Adrian Țuțuianu însuși a fost un întreprinzător de succes, dar tot cu ajutorul bugetului public. Când era parlamentar, el a înființat un cabinet de avocatură la Târgoviște împreună cu soția președintelui PSD Târgoviște, Cristian Stan. În 2012 Țuțuianu s-a retras oficial din cabinetul de avocatură dar încasează în continuare bani de la acesta, sub formă de chirie pentru spațiul folosit de cabinet, peste 70 000 de lei pe an, dezvăluie BN 24.ro.
Ce este deosebit la acest cabinet de avocatură? România Curată scrie că primăriile din județul Dâmbovița, controlat în totalitate de PSD, au încheiat contracte de asistență juridică fix cu el: a primit în 2015 contracte de asistenţă juridică (prin atribuire directă) de la mai multe primării de comună din judeţul Dâmboviţa: Sălcioara, Mătăsaru, Gura Sutii, Moreni, Moroieni, Tătărani, Nucet, Dragomireşti, Cândeşti, Slobozia Moara, Vulcana Pandele, sumele fiind cuprinse între 1.400 şi 2.500 lei pe lună de la fiecare primărie timp de un an. Casa de avocatură a mai primit contracte fără licitaţie în 2015 şi de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa (2.000 lei/lună), Agenţia pentru Dezvoltare Sud Muntenia Călăraşi (6.000 lei/lună), Asociaţia Biroul pentru Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria Călăraşi (5.000 lei/lună), Serviciul Judeţean de Ambulanţă Dâmboviţa (1.200 lei/lună), Şcoala cu clasele I-VIII Odobeşti (1.000 lei), Universitatea Valahia din Târgovişte (2.000 lei/lună), Primăria oraşului Măcin-Tulcea (3.000 lei), Şcoala Gimnazială Dora Dalles Bucşani-Dâmboviţa (1.500 lei).
După ce a declarat că va cere de la SRI răspunsuri cu privire la suspiciunile sale că multinaţionalele ar fi sprijinit protestele antiguvernamentale din România, explicând că acest lucru ar încălca legea securităţii naţionale, Adrian Țuțuianu a acuzat companiile cu capital străin că scot profiturile din țară.
„Sunt publice cifrele, multinaționalele produc cam 80% din cifra de afaceri și plătesc cam 3 miliarde de euro profit, ceilalți, întreprinderi mici și mijlocii produc 20% din cifra de afaceri și plătesc 56 de miliarde de euro impozite'', a declarat Adrian Țuțuianu. Potrivit Factual.ro, declarația lui Țuțuianu este falsă, iar cifrele înaintate de acesta sunt eronate.
Este absolvent al Facultatii de Drept, Universitatea Bucuresti, si al Colegiului National de Aparare. In perioada 1999-2012 a profesat ca avocat. In perioada 2004-2008 a fost consilier judetean Dambovita, in perioada 2008-2012 a fost senator, in perioada 2012-2016, a detinut functia de presedinte al Consiliului Judetean Dambovita, iar in decembrie 2016 a obtinut al doilea mandat de senator.
Detine actiuni la SC Ventrom, la SC Administrator Consulting SRL si SC BES Bags SRL. In plus a acodat imprumuturi catre PSD Dambovita, drept contributii la campania electorala, de 10.500 lei, pe 15 noiembrie 2016, si de 2.000 lei in mai 2016.
La SC Ventrom, SC Administrator Consulting si BES Bags este actionar si sotia sa Carmen Elena Tutuianu.
Potrivit declaratiei de avere, Adrian Tutuianu este un parlamentar bogat. Detine sapte terenuri, dintre care cinci in intravilan. De asemenea, are cinci apartamente si o casa de locuit in Targoviste si Bucuresti. Detine si trei autoturisme Volkswagen.
Mihai Fifor, un filolog la Economie
Mihai Fifor (47 de ani) este propunerea PSD pentru functia de ministru al Economiei. Fifor, senator PSD de Arad, este liderul senatorilor PSD si seful comisiei de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009. Absolvent de filosofie si cu doctorat in antropologie sociala, el a fost refuzat de presedintele Iohannis in 2015, cand premierul de atunci Victor Ponta l-a propus ca ministru al Transporturilor. El a absolvit in 2009 cursul "Securitate si buna guvernare" la Colegiul National de Aparare, precum si Colegiul National de Afaceri Interne. 
El este acum presedintele Comisiei senatoriale pentru regulament, precum si membru in Comisia senatoriala pentru politica externa. In precedentul mandat de senator, Fifor a fost presedintele Comisiei pentru Transporturi si Energie. Fifor a mai fost secretar de stat in Ministerul de Interne in 2009 si in 2012, in guvernul Ponta.
Fifor a fost senator de Dolj in legislatura trecuta.
In 15 iulie 2015, presedintele Iohannis a respins propunerea premierului Victor Ponta privind numirea lui Mihai Fifor in functia de ministru al Transporturilor, invocand faptul ca acesta "nu are expertiza si experienta manageriala necesare gestionarii domeniului complex al transporturilor". Fifor era propus de Ponta in locul lui Ioan Rus, cel care demisionase din cauza unor declaratii jignitoare la adresa romanilor din strainatate.
In martie 2014, Fifor a fost ales presedintele Comisiei parlamentare de ancheta privind terenurile de la Nana (judetul Calarasi). Un an mai tarziu, senatorul a fost audiat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in calitate de martor, in dosarul in care parlamentarul Gabriela Firea il acuza pe fostul presedinte Traian Basescu de santaj, potrivit Mediafax.
Fifor si-a inceput cariera in anul 1994, ca cercetator stiintific principal la Institutul de Cercetari socio-umane "C.S. Nicolaescu-Plopsor" din Craiova, unde a lucrat pana in 2001.
In perioada 2001-2005 a condus Centrul judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale din judetul Dolj, iar apoi, timp de patru ani, a fost manager al Muzeului Olteniei din Craiova.
Fifor este licentitat in Filosofie, terminand in 1994 Facultatea de Litere si Istorie a Universitatii Craiova.
Fifor mai are un master in literatura romana, iar din 2003 a devenit doctor in antropologie sociala, tot la Universitatea Craiova.
Ulterior, Fifor a urmat un masterat in Managementul Afacerii Publice la SNSPA (2007), iar in 2009 a studiat Managementul afacerilor interne, la Colegiul National de Afaceri Interne al Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza".
In 2009 Fifor a urmat studii pentru "Securitate si buna guvernare" la Colegiul National de Aparare.
Potrivit declaratiei de Avere, Fifor detine o casa in Isalnita, Dolj, nu are nici un teren si conduce o Dacia Logan din 2015. Nu detine bunuri pretioase, are in doua conturi depozite de aproape 59.000 de lei si actiuni la Fondul Proprietatea cu o valoare de circa 119.000 de lei.
Fifor are un credit ipotecar de 17.000 de euro si un credit auto de circa 10.000 de euro.
Inafara de venitul de la Senat (64.000 lei) si de la Fondul Proprietatea (7.000 lei), Fifor a mai incasat in anul 2015 si venituri din despagubiri de la ANRP (100.000 de lei).
Puiu Georgescu, epuratorul strainilor din universitati
Lucian Puiu Georgescu, actual secretar de stat in ministerul Cercetarii si Inovarii din februarie 2017 si presedintele Senatului Universitatii “Dunarea de Jos” din Galati, din martie 2012, a fost desemnat ministru al Cercetarii. El este unul dintre artizanii epurarii cercetatorilor din strainatate din consiliile-cheie care evalueaza integritatea in domeniu. 
El a fost acuzat de asociatia de cercatatori AdAstra, precum si de alti cercetatori, ca a refuzat dialogul in legatura cu schimbarile majore din cercetare.
Nascut in 1960 la Galati, este absolvent al Facultatii de Chimie si Tehnologie Chimica, din cadrul Institutului Politehnic Iasi, iar teza sa de doctorat in domeniul Stiintele “Stiintele vietii” la Universitatea “Francois Rabelais” din Franta a primit mentiunea “Tres honorable avec les felitacions du jury”. Studiile postdoctorale si le-a facut la Universitatea “Francois Rabelais” si la Institutul de Nutritie Amboisem tot in Franta.
Acesta este conducator de doctorat din 2006, iar din 2007 este expert evaluator in cercetare la Agentia Universitatilor Francofone, UNDP, DG Research proiecte FP, Horizon 2020, EU INTAS, CNCSIS, CEEX si Phare.
Potrivit CV-ului, are publicate 12 carti.
Intr-o declaratie de avere completata in octombrie 2016, scrie ca detine doua apartamente, unul in Galati si unul in Bucuresti, un teren intravilant de 694 mp in Galati, si o casa de 200 mp in Galati. Mai are trei autoturisme (Tacuma si doua Mercedes), bijuterii de 65.000 euro, sumt in banci si fonduri de investitii de 1,3 milioane lei, 234.000 euro si 156.000 dolari.
Ca profesor si manager de proiecte la Universitatea "Dunarea de Jos" a castigat 285 mii lei, iar ca membru ARACIS inca 44 mii lei. Insa, cele mai mari sume vin din consultanta, ca PFA, din care a castigat 353 mii lei.
Lucian Romascanu- presa tabloida, trambulina pentru Cultura
Portofoliul Culturii in viitorul guvern condus de Mihai Tudose i-a revenit actualului sef al Comisiei de Cultura din Senat, Lucian Romascanu. Acesta este un om care si-a cladit cariera mai intai ca manager in presa tabloida, apoi in televiziune, continuand in mediul digital, inainte de a intra in politica anul trecut, cand a candidat pe listele PSD in alegerile parlamentare, scrie HotNews.ro.
Dupa mai multe pozitii de management detinute dupa ce a absolvit Facultatea de Comert din cadrul ASE, in 1991, Romascanu s-a alaturat grupului media Ringier, editorul tabloidului Libertatea, in 1999, ca director de vanzari. In 2002 pleca din companie, dar se intorcea in 2006, ca director executiv. Pana in 2009, a fost director executiv al diviziei de ziare bulevardiere si gratuite (Libertatea, Compact), dar dupa ce Ringier a inchis ziarul Compact si a comasat Libertatea cu divizia de ziare de referinta, Romascanu a parasit compania. 
In 2009 se muta la o alta companie de presa tabloida, Cancan Media (Cancan, Ciao), pe care a condus-o pana in 2012, ca director general. Apoi a fost numit, pana in 2014, director executiv la Kanal D Romania. In 2014 a fost desemnat consilier al presedintelui-director general al TVR, Stelian Tanase, pozitie in care a stat un an. Tanase avea sa fie demis ca urmare a respingerii raportului de activitate al TVR in Parlament.
Acum doi ani, Lucian Romascanu a preluat pozitia de country manager la compania Tailwind, activa in domeniul publicitatii de tip programmatic, parte a grupului de digital Thinkdigital. El a parasit si aceasta companie in 2016, cand a decis sa candideze, pe listele PSD de Buzau, in alegerile parlamentare. Ales Senator, el a fost numit presedinte al Comisiei de cultura si media.
Lucian Romascanu are, potrivit declaratiei de avere, un teren intravilan in comuna Mogosoaia, judetul Ilfov, de 500,75 mp, cumparat in anul 2007. Jumatate este detinut de el si jumatate de sotia sa.
Are si doua case, tot in Mogosoaia, cu o suprafata de 216 mp, cumparate in 2007.
Ministrul nominalizat pentru Cultura are si un autoturism Kia Sorento, din anul 2008, si un Citroien C1 din anul 2012.
Mai detine si ceasuri si bijuterii in valoare de 15.000 de euro, dobandite intre anii 2007-2015.
In ceea ce priveste conturile bancare, are doua deschise la ING in anul 2007, unul in euro si altul in lei. La cel in euro soldul este de 14.680,63 euro iar cel in lei este zero.
Si la Raiffeisen Bank are doua conturi in lei. Primul este deschis in 2006 si are un sold de 1.000 de lei, iar cel de-al doilea a fost deschis in 2015 si are 11.450 de lei.
Are si doua pensii private la NN Asigurari de Viata. La prima contribuie din 2000 si are pana acum 36.170.58 lei, iar la a doua s-a inscris in 2009 si detine 60.209,61 lei.
Romascanu are si daorii. El a contractat in 2007 un credit la ING Bank, in valoare de 14.240,01, scandent in 2019.
Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor. „Cadru nou” al PSD, din Constanța la ANAF și în Guvern
Ionuţ Mișa (42 de ani), secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a fost propus, miercuri, de PSD pentru a prelua conducerea ministerului, în viitorul Cabinet al lui Mihai Tudose. Anunțul a fost făcut de actualul deţinător al portofoliului, Viorel Ştefan. "E secretar de stat în ministerul de Finanţe, a coordonat în această perioadă partea de legislaţie fiscală. (...) Deci mi se pare omul cel mai potrivit să continue ceea ce am început împreună. Îl voi ajuta, indiferent din ce poziţie voi fi, voi fi alături de domnul Ionuţ Mişa. Cred că pot să transfer din experienţa mea", a declarat Viorel Ștefan. Ionuţ Mişa este secretar de stat în Ministerul de Finanţe, iar anterior a lucrat în ANAF, ca şeful Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili.
Ionuț Mișa, economist la bază, reprezintă, din aprilie, statul în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, după ce, în 16 ianuarie, fusese numit de premierul Sorin Grindeanu secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Mișa a lucrat, din 1998, în administrația fiscală din județul Constanța, ca șef serviciu, director executiv și inspector, și a făcut pasul la Centru în februarie 2013. 
Atunci, a devenit directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF, instituție condusă, la acea vreme, de Sorin Blejnar (ex-membru al fostului PDL). Mișa a rămas, însă, pe actuala funcție, supraviețuind următoarelor guvernări. În octombrie 2016, s-a făcut remarcat cu o declarație prin care anunța că „aproape 1 miliard de euro în ultimii 5 ani au fost scoși din România. Cu aceste sume s-ar putea realiza extrem de multe proiecte în România și ar putea aduce beneficii majore românilor”.
În privința averii, conform declarației depuse în februarie 2017, Ionuț Mișa deține, împreună cu soția, un apartament în București și altul în Constanța, iar anul trecut veniturile i-au venit doar din salariul de la ANAF, 94.421 de lei. În conturi a strâns 85.000 de lei.
Declarație de avere din februarie 2017
CV Ionuț Mișa
http://www.nuclearelectrica.ro/wp-content/uploads/2014/06/CV-Misa-Ionut.pdf
Ionuţ Mișa (42 de ani), secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a fost propus, miercuri, de PSD pentru a prelua conducerea ministerului, în viitorul Cabinet al lui Mihai Tudose. Anunțul a fost făcut de actualul deţinător al portofoliului, Viorel Ştefan. "E secretar de stat în ministerul de Finanţe, a coordonat în această perioadă partea de legislaţie fiscală. (...) Deci mi se pare omul cel mai potrivit să continue ceea ce am început împreună. Îl voi ajuta, indiferent din ce poziţie voi fi, voi fi alături de domnul Ionuţ Mişa. Cred că pot să transfer din experienţa mea", a declarat Viorel Ștefan. Ionuţ Mişa este secretar de stat în Ministerul de Finanţe, iar anterior a lucrat în ANAF, ca şeful Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili.
