Pe aceeași temă
UPDATE: Majoritatea reprezentantilor sistemului judiciar prezenti luni la dezbaterea referitoare la redefinirea abuzului in servicu au sugerat ca se poate impune un prag, insa acesta sa fie cat mai redus, relateaza Agerpres.
Ministerul Justitiei a organizat o dezbatere publica privind modificarea si completarea dispozitiilor din Codul penal referitoare la abuzul in serviciu in acord cu deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei, la care au fost prezenti reprezentantii institutiilor din cadrul sistemului judiciar, ai asociatiilor profesionale ale magistratilor, mediului academic si profesiilor juridice liberale.
In acest context, judecatorul Gabriela Baltag, membru CSM, a afirmat ca opinia minoritara a judecatorilor din cadrul Consiliului este aceea de a se impune un prag "inalt".
"Consiliul Superior al Magistraturii a discutat in Comisia 1 problema abuzului in serviciu. S-au diferentiat doua pozitii - una majoritara si una minoritara. In ceea ce ma priveste, sunt pe pozitia minoritara, pozitie care consemna necesitatea instituirii unui prag valoric, spre deosebire de cealalta pozitie. Aceasta pozitie este de actualitate in prezent in lumina si a deciziilor CCR. Din partea Consiliului nu putem avansa o valoare concreta, putem insa tine cont de recomandarile CCR, de Comisia de la Venetia si de toate mentionate de alte Curti Constitutionale de prestigiu care vorbesc despre necesitatea instituirii unui prag inalt, inalt insemnand semnificativ nu unul derizoriu. Putem sa-l raportam, asa cum avem si in legislatia noastra, consecinte grave sau deosebit de grave, dumneavoastra aveti libertatea sa hotarati, nu putem spune noi, dar este obligatoriu, din punctul nostru de vedere, sa se stabileasca un prag care sa raspunda nevoilor si nu de un leu sau doi, cu titlu de exemplu", a spus Gabriela Baltag.
Intrebata ce inseamna opinia minoritara, Gabriela Baltag a raspuns: "Semnificativa. Cam sapte judecatori au exprimat aceasta pozitie, numai judecatori fara procurori".
Vicepresedintele Consiliului Cristian Ban a completat afirmatia judecatoarei Baltag, aratand ca opinia majoritara a fost alcatuita din zece magistrati de la CSM, adaugand ca el este pentru neimpunerea unui prag.
"Zece sau 11 a fost opinia majoritara. Eu sunt pentru opinia majoritara. Am apreciat ca nu se impune acest prag. De ce? Pentru ca pentru a stabili acest prag, in prima teza haideti sa spunem ca este posibil, in cea prin care se produce o paguba, sa cuantificam in bani. Ce se intampla, insa, cu o cuantificare in bani a tezei a doua - intensitatea vatamarii. Cum putem noi sa apreciem, sa cuantificam aceasta vatamare prin stabilirea unui prag? O sa ajungem exact de unde am pornit, exact principiul securitatii raporturilor in componenta sa referitoare la claritate si previzibilitate a legii, o sa ne confruntam exact cu aceeasi problema", a afirmat Cristian Ban.
El a adaugat ca, in cazul in care se impune un prag, trebuie modificata si legislatia privind achizitiile publice.
"Daca se impune acest prag trebuie modificata legislatia aferenta si care vine in concordanta cu abuzul in servicu. Si aici ma refer la legislatia privind achizitiile publice, care nu poate fi lasata in aer. Ar trebui incriminate anumite infractiuni speciale in aceste domenii pe care in momentul de fata le acopera doar infractiunea de abuz in serviciu", este de parere vicepresedintele CSM.
Cristian Ban a mai aratat ca opinia majoritara din CSM doreste ca, in cazul stabilirii pragului, acesta sa fie orientat pe statistica Ministerului Public.
"Daca se ajunge la concluzia ca trebuie stabilit un prag valoric, eu unul, si aici exprim opinia majoritara a colegilor din CSM, noi vedem o orientare pe statistica Ministerului Public. Sa vedem acele decizii, hotarari prin care s-a pronuntat acel 18 indice 1 prin care s-a considerat ca fapta nu intruneste gradul de pericol social al unei infractiuni sau, mai nou, din 2014, institutia renuntarii la urmarire penala, sa vedem unde colegii nostri magistrati procurori, confirmate ulterior deciziile lor de instante, s-au oprit si s-au orientat prin stabilirea unui grad valoric", a conchis Ban.
Adriana Sandru, unul dintre reprezentantii Parchetului General, a aratat ca pozitia institutiei este aceea ca nu se impune stabilirea unui prag.
"Pozitia noastra constanta in ceea ce priveste pragul in cazul infractiunii de abuz in servicu este de a nu se stabili acest prag. (...) Aceasta incriminare nu poate fi conditionata, oricare ar fi ea, de existenta unui prejudiciu. Apreciem ca magistratul este cel care poate aprecia daca se impune sau nu trimiterea in judecata, atat in ceea ce priveste prejudiciul, cat si intensitatea vatamarii asa cum se prevede in decizie (decizia CCR - n.r.). Apreciem ca exista suficiente parghii, aceea de renuntare la urmarire penala, renuntare la judecata, pentru care se poate stabili daca intr-adevar se impune sau nu trimiterea in judecata, condamnarea sau nu penala pentru o infractiune de abuz in serviciu", a declarat Adriana Sandru.
Ovidiu Predescu, consilier al procurorului general Augustin Lazar, a citat o statistica in care se arata ca, in ultimii cinci ani, din situatia privind infractiunea de abuz in serviciu rezulta clar ca, atat pana in 2014, cat si dupa 2014, niciun procuror nu a trimis in judecata pentru un prejudiciu mai mare de 1.000 de lei.
In schimb, procurorul Marius Bulancea, reprezentantul DNA la dezbatere, a precizat ca, in cazul in care nu vor fi identificate solutii pentru neimpunerea unui prag, acesta sa fie stabilit la nivelul salariului minim pe economie.
"Cred ca ar trebui sa se porneasca de la o analiza a practicii judiciare. Sa vedem de la ce prag, de la ce valoare a prejudiciului magistratii au considerat ca fapta nu este suficient de grava si nu se justifica sanctionarea penala, ci s-au dispus solutii, fie de renuntare a urmaririi penale confirmate de judecatori, fie de renuntare sau de amanare a aplicarii pedepsei. (...) Alternativ, in masura in care nu ar fi identificate suficiente asemenea solutii, (...) noi credem ca valoarea care ar trebui sa fie avuta in vedere este salariul minim pe economie, credem ca asta este o valoare obiectiva in raport de care putem sa apreciem ca o consecinta este sau nu suficient de grava. Cred ca o stabilire mai mare ar crea o discriminare total nejustificata intre functionarii publici si demnitarii care pot fi subiecti activi ai infractiunii de abuz in serviciu si alte persoane care nu au calitate speciala", a explicat Bulancea.
Paul Chisac, reprezentant al DIICOT, a cerut sa se precizeze clar cand este atins respectivul prag.
"Consideram ca noua reglementare, in momentul in care face trimitere la prag, trebuie sa precizeze ca acesta este considerat atins indiferent daca a fost savarsit un singur act material sau mai multe acte materiale prin suma carora se ajunge la acel prag sau daca a fost savarsita o infractiune ori un concurs de infractiuni. In momentul in care din mai multe incalcari mai mici se ajunge la acel prag, incalcari savarsite de aceeasi persoana, pragul ar trebui considerat ca fiind atins, iar cumulul faptelor ar trebui incadrat in infractiunea savarsita", a spus reprezentantul DIICOT.
Procurorul Bogdan Gabor, reprezentant al Asociatiei Procurorilor din Romania, a sustinut ca pragul minim ar trebui sa fie cel mult 2.000 de lei.
"Pentru a respecta deciziile de previzibilitate si predictibilitate, cred ca instituirea pragului ar trebui, in forma de baza, sa se raporteze la practica judiciara pana in prezent, ceea ce inseamna, din ce stiu eu pana acum, un prag minim undeva in jurul sumei de 1.000 - 2.000 de lei cel mult, iar in forma cealalta, prevazuta solutia legislativa de la evaziune fiscala cu instituirea unor clauze de nepedepsire si instituirea unor clauze de reducere a pedepselor in mod gradual", a precizat Bogdan Gabor.
UPDATE: Ministerul Justiției a emis un comunicat la finalul dezbaterilor
Reprezentanţii instituţiilor şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi ai profesiilor liberale din domeniul juridic au participat, luni, 03 iulie 2017 la cea de-a doua dezbatere publică legată de redefinirea infracţiunii de abuz în serviciu în acord cu deciziile Curţii Constituţionale nr. 405/2016 şi nr. 392/2017.
Dezbaterile au fost conduse de domnul prof. univ. dr. Tudorel TOADER, ministrul Justiţiei şi de conf. univ. dr. Marieta SAFTA, secretar de stat. Între cei prezenţi s-au numărat reprezentanţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi reprezentanţi ai barourilor şi unor asociaţii profesionale ale magistraţilor.
În deschiderea consultărilor, ministrul Justiţiei a arătat că este cea de-a doua dezbatere organizată la Ministerul Justiţiei pe aceeaşi temă, prima fiind cea la care au participat reprezentanţii societăţii civile, ai mediului de afaceri şi persoane fizice. În acest sens, domnul Tudorel Toader a menţionat că multe dintre propunerile primite în timpul primei dezbateri sunt valoroase şi, deşi au depăşit cadrul dezbaterii, vor putea fi avute în vedere în perspectiva evaluării codurilor penal, de procedură penală, civil şi cel de procedură civilă ce se va încheia în toamnă.
În cadrul discuţiilor, toţi cei prezenţi şi-au putut susţine şi argumenta punctul de vedere cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu. Participanţii au lansat, cu argumente pertinente, mai multe propuneri de stabilire a pragului ce ar delimita, în funcţie gravitatea faptei, ilicitul contravenţional de cel penal. De asemenea, profesioniştii dreptului şi-au spus punctul de vedere şi cu privire la consecinţele din practică pe care unele norme le-ar putea avea cu ocazia modificărilor legislative.
Informaţii de background
Prin decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu, Curtea constatând că dispoziţiile în sensul că art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal actual sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.
Prin decizia nr. 392/2017 a Curţii Constituţionale a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu. Curtea a reţinut că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanţii împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie. De asemenea, Curtea Constituţională a arătat că infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat, urmarea imediată a săvârşirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Curtea a constatat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce a determinat instanţa de contencios constituţional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, fapta poate fi calificată drept infracţiune.
UPDATE: Direcţia Naţională Anticorupţie apreciază că este nevoie de stabilirea unui prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în conformitate cu decizia CCR. Pragul propus de DNA este salariul minim pe economie. Poziţia DNA a fost expusă de procurorul Marius Bulancea, în cadrul dezbateri organizate de Ministerul Justiţiei.
"Ministerul Justiţiei e mai bine plasat şi are specialişti care fac drept constituţional mai multe decât noi. E evident ceea ce vrea CCR şi CCR vrea să fie introdus un prag. O lege care nu ar introduce un asemenea prag ar avea la rândul ei şanse să fie neconstituţională. Din perspectiva noastră de nespecialişti în drept constituţional, credem că specialiştii care au judecat constituţional sunt mai bine plasaţi decât noi şi vor lua decizia înţeleaptă", a declarat procurorul DNA Marius Bulancea.
În privinţa valorii pragului procurorul Marius Bulancea a făcut câteva precizări.
"În schimb, opinia noastră este relevantă în privinţa cuantumului pragului. Cred că ar trebui să se pornească de la o analiză a practicii judiciare. Să vedem de la ce prag s-au dispus soluţii de renunţare la urmărirea penală. Alternativ, dacă nu vor fi identificate suficiente cazuri, noi credem că valoarea ar trebui să fie salariul minim pe economie. A stabili o valoare mai mare ar crea o discriminare total nejustificată între funcţionari, demnitari şi alte persoane", a mai declarat Marius Bulancea
**********************
La dezbaterea organizată la sediul Ministerului Justiției, ministrul Tudorel Toader se va întâlni, începând cu ora 10,00, cu reprezentanții instituțiilor din cadrul sistemului judiciar, asociațiilor profesionale ale magistraților, mediului academic și profesiilor juridice liberale, conform Agerpres.
Pe 28 iunie, reprezentanții societății civile au sugerat, în cadrul primei dezbaterii referitoare la redefinirea abuzului în servicu, eliminarea pragului prin transformarea infracțiunii în una "de pericol", fie stabilirea unui prag minim.
Codru Vrabie, reprezentant al Asociației Funky Citizens, a sugerat modificarea infracțiunii de abuz în serviciu, astfel încât ea să nu mai fie o infracțiune de rezultat, ci să fie o infracțiune de pericol, în acest fel nemaifiind nevoie de prag.
"Nu credem că este neapărat nevoie de prag. (...) Parlamentul și dumneavoastră, prin Ministerul Justiției, aveți posibilitatea să înaintați o astfel de propunere Parlamentului, pentru că ține de politica penală a statului român, de filozofia penală din Codul penal. Vă sugerăm să modificați infracțiunea de abuz în serviciu din articolul 297, în așa fel încât ea să nu mai fie o infracțiune de rezultat, ci să fie o infracțiune de pericol. În momentul în care face această redefinire, nu mai încape niciun fel de discuție despre vreun prag, pentru că pragul este indisolubil legat de existența rezultatului", a propus Codru Vrabie în cadrul dezbaterii.
El a explicat că în istorie a existat o perioadă în care abuzul în serviciu era reglementat ca o "infracțiune de pericol".
"Infracțiunea de abuz în serviciu, încă de la Dongoroz (Vintilă Dongoroz — n.r.) încoace, pare să fie o infracțiune de rezultat, însă, în Codul lui Cuza din 1865, infracțiunea era una de pericol. În filozofia capitolului de infracțiuni de serviciu există și infracțiuni de pericol, și infracțiuni de rezultat, dar, dacă ne uităm la abuzul în serviciu, ne întrebăm care este valoarea ocrotită. Noi credem că valoarea ocrotită este exercitarea atribuțiilor de serviciu cu respectarea legii. Nu poate să fie ocrotită valoarea rezultată din încălcarea legii și cauzarea unei vătămări sau unui prejudiciu", a motivat Vrabie.
Asociația APADOR-CH a susținut că este pentru introducerea unui prag rezonabil
"Din punctul de vedere al APADOR-CH, modul cum este formulat acum abuzul în serviciu este foarte lipsit de predictibilitate, în primul rând datorită faptului că soluția de clasare pe care o poate da un procuror este subiectivă și, ca urmare, să afirm că susțin introducerea unui prag rezonabil, prag care trebuie stabilit, nu de APADOR-CH, ci de cine poate face o estimare a gravității unei pagube și să ne uităm care este diferența între ciobitul farului și plecarea fără frână și fără lumini noaptea. Din punctul nostru de vedere, ar trebui să se ducă destul de jos pragul. În plus, deși fapta cea de sub prag ar rămâne nesancționată penal, ea trebuie totuși sancționată și opinia noastră este că, pe lângă recuperarea prejudiciului, ar trebui să fie însoțită de o amendă nepenală, care să fie în cuantum cel puțin egală cu prejudiciul cauzat", a spus Maria Nicoleta Andreescu, președinte APADOR-CH.
Curtea Constituțională considera, în motivarea deciziei prin care a fost soluționată excepția de neconstituționalitate ridicată de Bombonica Prodana, fosta soție a președintelui PSD, Liviu Dragnea, că dispozițiile penale în vigoare cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu "sunt formulate în sens larg și în termeni vagi".
"Dispozițiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg și în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și a altor cerințe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări și aplicări arbitrare/aleatorii", se arăta în motivarea publicată, pe 21 iunie, pe site-ul CCR.
Conform sursei citate, o astfel de omisiune are relevanță constituțională, deoarece afectează drepturi și libertăți fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o acuzație penală. În această situație, CCR consideră necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, în funcție de care să se aprecieze dacă este sau nu vorba de o infracțiune.
CCR preciza, totodată, că nu are competența de a remedia acest viciu normativ, întrucât ar intra în sfera exclusivă de competență a legiuitorului primar sau delegat și, astfel, și-ar depăși atribuțiile legale.
"Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate", se menționa în motivare.
