De același autor
Pare că nu putem ieși dintr-o criză fără a intra în alta. Credibilitatea Guvernului Grindeanu s-a prăbușit în câteva săptămâni, după adoptarea OUG 13/2017, ceea ce era deja un record. Iată însă că și acest record a fost bătut la pas de traiectoria Guvernului Tudose, a cărui credibilitate a durat numai cele câteva ore care au trecut între votul din parlament și jurământul de la Cotroceni, însoțit de urecheala prezidențială. Aceasta este deci o primă caracteristică a României pesediste: îi plac recordurile. Contează mai puțin dacă acestea sunt pozitive, negative sau pur și simplu inutile. Cel mai mare steag (promovat de televiziunea oficială a regimului pesedist), cel mai lung cârnat afumat (329 de metri, promovat de un primar al Capitalei), cel mai mare dans românesc (o horă în care s-a prins și Dragnea).
României pesediste îi plac recordurile pentru că a devenit țara kitsch-ului triumfător. E deci logică numirea unui ministru al Culturii care și-a dat doctoratul (pentru o dată neplagiat) în catedralele kitsch-ului: Cancan, Kanal D. Cei care au protestat nu au înțeles coerența profundă a acestei numiri.
Dar să revenim la așa-zisa politică. Faptul că durata de viață a guvernelor din România tinde să scadă nu e semnul unei instabilități date de jocul democratic. Partidele nu-și schimbă alianțele, majoritatea nu pierde alegerile. PSD domină majoritatea parlamentară din 2012, de la Guvernul Ponta 1. Adică deja de cinci ani! Ar merita făcut un bilanț al acestei lungi dominații pesediste. Asta cu atât mai mult, cu cât e vorba despre un (alt!) record: după 1989 niciodată un partid nu reușise să domine majoritatea parlamentară mai mult de patru ani.
Un astfel de bilanț nu ar trebui să fie o nouă „Carte neagră a guvernării X“. Ar însemna să răspunzi kitsch-ului cu aceeași monedă. Deocamdată, România antipesedistă se refugiază în timesnewroman.ro, în umor stradal, în „mișto“. Asta ne aduce aminte de faptul că înainte de 1989 românii nu „rezistau prin cultură“, așa cum greșit s-a spus, ci prin bancuri. Noile generații cred că sunt imaginative, de fapt nu fac decât să continue această glorioasă tradiție a hazului de necaz. Poporul anti și nonpesedist care a mai rămas între granițele statului român continuă deci să supraviețuiască prin umor. Restul românilor se hrănesc din umorul involuntar al kitsch-ului. Fiecare îi răspunde celuilalt: umorul inteligent este antiteza kitsch-ului, kitschul e răzbunarea celor fără umor. Un război cultural care nu-și spune numele, unul între două moduri de a evada din realitate.
Dar realitatea se răzbună. Așa arată și noul program de guvernare: ca o răzbunare. Programele guvernărilor produse de Dragnea se pot caracteriza drept încercări ale României pesediste de a se răzbuna pe toți cei care reușesc fără a fi (integral) dependenți de acest partid. Multinaționalele, care reprezintă jumătate din economie (prin impozitul pe cifra de afaceri), fragila clasă de mijloc (prin desființarea cotei unice) sunt pedepsite pentru că sunt nedisciplinate. Premiate sunt categoriile susceptibile să fie dependente de PSD și oarbe la faptul că inflația le va eroda puterea de cumpărare promisă prin Legea salarizării unice, creșteri de ajutoare, pensii etc.
Electoral vorbind, strategia e simplă - guvernarea PSD nu trebuie să fie credibilă, trebuie numai ca electoratul său din 2019, 2020 să aibă impresia că o duce din ce în ce mai bine. Pentru asta mai e însă nevoie ca o condiție să fie îndeplinită: să nu existe opoziție.
Până acum, principalul adversar al PSD a părut a fi DNA. Asta a creat iluzia periculoasă că PSD va fi înfrânt sau curățat prin acest mijloc. Dificultatea în care se află azi instituția anticorupție înlătură această iluzie. În locul ei avem o realitate veche precum regimul nostru politic: PSD a creat actualul sistem de putere, iar acesta i-a scăpat numai vremelnic. Baronizarea partidului fondat de Ion Iliescu pe ruinele partidului-stat a creat o falie în sistem, dar baza socială a majorității instituțiilor statului e mai aproape de PSD decât de orice alt partid. Încet, dar sigur PSD pare că reia ce considera totdeauna că-i aparținea de drept: statul. Asta ar însemna ca falia intrasistem să fie acum depășită prin adâncirea altei falii, simplificând abuziv, a celei sociale între clasa de mijloc cu aspirații prooccidentale și românii naționalist-nostalgici.
Asta nu ar fi ceva nou, nouă e însă situația în care zona anti-PSD nu are un purtător de cuvânt, e lipsită de coerență, de vector politic, de direcție, dincolo de niște aspirații prea puțin cristalizate. Pofta de putere a PSD nu e o noutate. Nou e peisajul de ruine care se întinde pe locul fostei zone politice anti-PSD. Iar slăbiciunea arătată în timpul ultimei crize e agravată de incapacitatea de a produce măcar un discurs explicativ. De ce portretul robot enunțat de președintele Iohannis a fost contrazis după mai puțin de 24 de ore prin nominalizarea „domnului Tudose“? De ce PNL-USR nu au propus o persoană-alternativă? De ce președintele a îndemnat toate partidele să grăbească procedurile parlamentare, ceea ce a legitimat audieri parlamentare de formă?
În spațiul public circulă totuși o explicație: „președintele l-a vrut pe Tudose“. Dar asta nu face decât să adâncească misterul. Fie PSD a preluat integral controlul asupra „sistemului“, fie e exact invers. O dilemă cât o definiție a stadiului în care suntem: stadiul democrației kitsch.
Comentarii 6
Ion - 07-09-2017
Raluca Alexandrescu conduce facultatea aia acum si a bagat-o in pamant, a devenit un fel de paradis marxiat unde nu ae face ci ideologie, carte nu se facea nici inainte cu Preda, oameni cubalte preocupari : e in afara standardelor internationale ca facultate de stiinte politice
RăspundeEx-student - 07-06-2017
Cel mai grav este ca nu ai cu ce si cu cine sa inveti in facultatea aia dincolo de chestii elementare altadata de nivel de liceu ; tot sistemul universitar romanesc e o mare impostura, lipseste competenta profesorala si comunitatea umana si academica care sa creeze studenti si viitori doctori, din cauza asta cred ca nu e o mare diferenta intre doctorii plagiatori care ies din sistem si doctorii compilatori...e la pamant
RăspundeAndrei - 07-04-2017
Sa-l fi vazut pe Florin Diaconu, expert diplomatic, cum făcea tâmpit, prosti...si înjură ca ciobanul o suta de studenti intre trei vorbe despre Napoleon si priviti de om plin de gânduri pe fereastra...sau unul pe nume Fudulu, acuzat de hărțuire sexuală, nu trecea fetele cică decat cu discutii particulare, dar cică acuzatia a fost falsă si tot tipa a fost exmatriculat...asta e facultatea de stiinte politice, nu departe de facultatea de medicina unde cică recent s-a interzis explicit în regulament spatiile si favorurile sexuală, asa scriau ziarele
RăspundeEu - 07-04-2017
Cat timp indivizi ca Florin Turcanu si alte exemple de oameni pe dinafara domeniului populează facultăți de stiinte politice, de altfel toata facultatea aia e facuta din istorici si filozofi semi-recalificare care n-au nimic de-a face cu statele profesionale sau macar curiozitatea intelectuală a domeniului stiinte politice politice (adesea scorțosi si cam prost crescuti sau prost crescuti, ca sunt si din astea o groaza!), cum se întâmplă cu multe alte facultăți noi in Romania, nu numai universitatea ci si societatea românească o sa ramana un kitsch!...Romani țăranilor adusi de comunism la oras, a mahalalelor si a activistilor de partid, cu pretentii uneori pseudoaristocratice sau pseudoburgheze sau pseudointelectuale
RăspundeTomp - 07-04-2017
Sunt multe probleme cu democratia românească, in primul rand oameni care nu stiu nimic despre economie fac politica de solo sau de strada, ca in 1968 in vest, dar fara marxism oficial, trăind cu teama ca democratia functioneaza ba chiar e un suçes si fara prosperitate economică, ca daca ne-am concentra pe economie am ajunge ca in China cu autoritarism si succes economic, ca si cum s-a pomenit pana acum undeva democratizare autentica fara prosperitate economică.. ..asa avem săraci e si clientelism economic, o societate a lipsei de oportunități, a imigrației si a bătrânilor pe funcții de stat sigure si destul de bine plătite si showuri de strada si indignați de gazeta împotriva corupției si clientelismului politic...o democratie fara oportunități economice de invidiat si in Chpina care macar a reusit sa iasa din săraci e si foamete..l
RăspundeB - 07-04-2017
Toată tara e kitsch nu doar democratia românească, vezi de pildă sfaturile de management al orgoliilor in multinaționale pe blocurile fostului ziar scânteia: in total sunt câteva sute, sub 500 de oameni cu pozitii de management in multinaționale, de regula mid-level, in multinaționale in toata tara....dar se vorbeste, e ieftin sa vorbesti, din gura romanul e bun si le stie pe toate, inclusiv managementul orgoliilor...domeniul nou si ultramodern..
Răspunde