Liber la banii publici. Primarii pot cheltui cum vor: fara note, semnaturi sau avize

E.b. | 07.07.2017

Parlamentul Romaniei a adoptat o modificare la Legea administratiei locale prin care actele autoritatilor administratiei publice locale pot fi adoptate fara a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalitatii si acestea produc efecte juridice depline.

Pe aceeași temă

 

Este vorba despre Legea  140/2017, adoptata de senat pe 15 mai si promulgata de presedintele Klaus Iohannis pe 15 iunie.

Legiuitorul merge mai departe si spune ca in cazul producerii unor consecinte vatamatoare este angajata exclusiv raspunderea juridica a semnatarilor. Insa, potrivit legii adoptate, primarii vor fi mai greu de anchetat iar functionarii din subordine sunt constransi sa avizeze actele emise de primar sub ameninarea raspunderii civile sau penale.

 

S-au facut mai multe mai modificari la legea administratiei publice care ii exonereaza de raspundere pe alesii locali, scria HotNews, inca din mai, insa cetateanul.net. a sesizat inca una dintre consecintele modificarilor. Este vorba despre urmatorul articol: 

 

"Actele autoritatilor administratiei publice locale aprobate sau emise fara a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalitatii, produc efecte juridice depline, iar in cazul producerii unor consecinte vatamatoare este angajata exclusiv raspunderea juridica a semnatarilor", se arata in articolul 5 din Legea 140/2017. 

 

"Primarul, presedintele consiliului judetean, presedintele de sedinta al consiliului local si al municipiului Bucuresti, precum si persoana imputernicita sa exercite aceasta functie, prin semnare, investesc cu formula de autoritate executarea actelor administrative emise sau adoptate in exercitarea atributiilor care le revin potrivit legii", se arata mai departe, in legea adoptata. 

 

Pana acum,  de exemplu, un proiect de hotarare de Consiliu general/local nici nu era pus pe ordinea de zi daca nu avea nota de fundamentare si nu devenea hotarare daca nu era contrasemnat de secretarul general pentru legalitate. In plus, fara semnatura secretarului si fara toate actele si avizlele cerute de lege, cand hotararea ajungea la prefect, ultimul filtru pentru legalitate, acesta trimetea proiectele de hotarare inapoi la emitent, acestea nefiind publicate si se facea plangere prealabila, apoi se mergea in instanta. 

 

Astfel, in aceste conditii, un primar poate trece prin Consiliile locale/consiliile judetene proiecte care implica cheltuirea a zeci de milioane de euro, fara sa aiba nota de fundamentare si toate actele legale, astfel ca vointa primarului devine lege. Legiuitorul spune ca in cazul producerii unor consecinte vatamatoare este angajata exclusiv raspunderea juridica a semnatarilor

 

Cine semneaza o astfel de hotarare? In mod normal, expunerea de motive este semnata de primar, iar raportul de specialitate de directorii directiei care a initiat proiectul si functionarii responsabili. 

 

Pe langa cheltuirea fondurilor locale, o alta miza sunt alocarile discretionare pe Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL), sesizeaza cetateanul.net, publicatia care a scris despre aceste modifricari aduse la Legea administratiei publice locale. 

 

Prin Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL) II, demarat pe 15 iunie de Ministerul Dezvoltarii, primesc finantare  9.500 de obiective de investitii, dintre care 2.500 de crese si gradinite, 2.000 de scoli si 5.000 de alte obiective, fiind alocate fonduri in valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament.

 

Eliminarea filtrelor de legalitate este completata de articolele urmatoare, iar primarii vor fi mai greu de anchetat iar functionarii din subordine sunt constransi sa avizeze actele emise de primar sub ameninarea raspunderii civile sau penale.

 

In forma veche a legii, Art. 128 avea urmatoarea forma:

 

"Consilierii locali sau judeteni, dupa caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii si viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, raspund exclusiv, dupa caz, contraventional, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii, daca actele pe care le emit nu au avizul de legalitate dat de secretarul institutiei precum si semnaturile functionarilor publici cu atributii in domeniul actului emis". 

 

In noua lege, articolul se modifica astfel: 

 

 (1) Consilierii locali sau judeteni, dupa caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucuresti si viceprimarii, primari si viceprimari subdiviziunilor administrativ-teritoriale, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, secretarii unitatilor administrativ-teritoriale si personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean, raspund, dupa caz, contraventional, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii. 

 

Parlamentarii au introdus un nou alineat, care legifereaza practic ce a stabilit deja Curtea Constitutionala in legatura cu abuzul in serviciu. Primarii nu vor mai raspunde pentru oportunitatea deciziei. Altfel spus, numeroasele situatii in care o administratie locala decide in mod abuziv sa realizeze investitii cu dedicatie, chiar daca sunt inutile pentru comunitate, nu vor mai putea fi anchetate.

 

3) "Aprecierea necesitatii si oportunitatea adoptarii si emiterii actelor administrative apartine exclusiv autoritatilor deliberative, respectiv executive si nu pot face obiectul controlului altor autoritati. Intocmirea rapoartelor prevazute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate si semnarea notelor de fundamentare angajeaza raspunderea administrativa, civila sau penala, dupa caz, a semnatarilor, in cazul incalcarii legii, in raport cu atributiile specifice"

 

Potrivit expertilor in drept, arata HotNews, modificarea face aproape impozibila urmarirea penala oamenilor din administratie, din moment ce nu mai au ce lege sa incalce pentru a fi incadrati la abuz in serviciu. Ce se intampla insa daca functionarii din subordinea primarului refuza sa semneze un act abuziv promovat de primar? Doua articole noi rezolva aceasta problema. Functionarul este practic constrans sa semneze si il obliga sa justifice un eventual refuz: 

 

(6) Refuzul functionarilor publici si al personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actul administrativ, precum si eventualele obiectii cu privire la legalitate, se face in scris, in termen de 3 zile lucratoare de la data primirii actului si se inregistreaza intr-un registru special destinat acestui Scop. 

 

(7) Persoanele prevazute la alin.(6) care refuza sa semneze, respectiv sa contrasemneze ori sa avizeze sau care prezinta obiectii cu privire la legalitate, fara acoperire sustinuta de temeiuri juridice, raspund administrativ, civil sau penal, dupa caz, in conditiile legii. 

 

Cine sunt initiatorii legii si cum a fost adoptata:

 

Proiectul a fost depus in 2016 la Camera Deputatilor, initiatorii fiind un grup de parlamentari PNL:  Ichim Paul - senator PNL; Luchian Ion - senator PNL; Pasca Liviu-Titus - senator PNL; Radulescu Cristian - senator PNL; Calimente Mihaita - deputat ALDE; Ciurariu Florin - deputat PNL; Coman Gheorghe - deputat PP-DD; Cozmanciuc Corneliu-Mugurel - deputat PNL; Craciunescu Grigore - deputat PNL; Dobos Anton - deputat PNL; Dobrinescu Traian - deputat PNL; Dolha Nechita-Stelian - deputat PNL; Guran Virgil - deputat PNL; Harau Eleonora-Carmen - deputat PNL; Lupu Mihai - deputat PNL; Motreanu Dan-Stefan - deputat PNL; Niculae Aurel - deputat Independent; Oltean Ioan - deputat PNL; Oros Nechita-Adrian - deputat PNL; Palar Ionel - deputat PNL; Popa Octavian-Marius - deputat PNL; Sapunaru Nini - deputat PNL; Surdu Raluca - deputat PNL; Surugiu Iulian-Radu - deputat PNL; Tamaian Ioan - deputat PNL; Teju Sorin - deputat PNL; Teodorescu Catalin-Florin - deputat PNL; Toader Mircea-Nicu - deputat PNL; Zlati Radu - deputat PNL.

 

Forma initiatorului nu era insa atat de nociva, cuprinzand doar doua articole:

 

Articolul 128. se modifica si se completeaza avand urmatorul cuprins:

Consilierii locali sau judeteni, dupa caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii si viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene raspund exclusiv, dupa caz, contraventional, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii, daca actele pe care le emit nu au avizul de legalitate dat de secretarul institutiei precum si semnaturile functionarilor publici cu atributii in domeniul actului emis.

 

2). Dupa articolul 128 se introduce un nou articol 128 cu urmatorul cuprins:

Art. 128

a) secretarii unitatiilor administrativ-teritoriale si personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean, raspund exclusiv, dupa caz, contraventional, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii.


Aceasta forma a fost adoptata de Camera Deputatilor in septembrie 2016. Modificarile esentiale au avut loc la Senat, in comisia juridica si comisia de administratie publica, in luna mai, aici fiind elaborata legea in forma adoptata.

 

VEZI  parcursul legislativ si modificarile facute pe proiectul de lege

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22