Pe aceeași temă
Proiectul il vizeaza direct pe Liviu Dragnea, care a fost condamnat in aprilie 2016 la doi ani de inchisoare cu suspendare, cu un termen de incercare de patru ani, ceea ce ar insemna ca reabilitarea in cazul sau ar urma sa se calculeze pentru anul 2020 (perioada curge din momentul condamnarii definitive).
Potrivit Codului Penal, reabilitarea are loc de drept pentru pedepse de pana in 2 ani inclusiv, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune. Prin urmare, Liviu Dragnea va fi considerat reabilitat in 2023, scrie HotNews.ro.
Proiectul guvernului vine ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale care
Guvenul a elaborat un proiect de act normativ, denumit Codul Administrativ. Proiectul, care are 266 de pagini, prevede, printre altele, şi abrogarea legii care interzice persoanelor condamnate penal să facă parte din Guvern, scrie economica net.
Este vorba despre articolul 651.
“În termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului Cod se abrogă următoarele acte normative: (…)
Alineatul (1), litera c): Legea nr. 90/2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare;
Iată ce scrie acum in articolul 2 din legea 90/2001, care se abrogă:
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 165 din Codul penal referitor la reabilitare prevede ca:
"Reabilitarea are loc de drept in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii, la pedeapsa inchisorii care nu depaseste 2 ani sau la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata sub supraveghere, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune."
Conform proiectului de lege pregătit acum de Guvernul Tudose, după cum arată, profit.ro, pot fi membri ai Guvernului ”persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”.
Guvernul Tudose va modifica legea astfel încât condamnații penali să poată fi membri ai Executivului dacă s-au reabilitat Conform Codului Penal, există două tipuri de reabilitare: reabilitarea de drept și reabilitarea judecătorească. Reabilitarea de drept are loc automat în cazul condamnării la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani de la executarea pedepsei condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune. Reabilitarea judecătorească se acordă pentru pedepse mai mari de 2 ani, după o perioadă curpinsă între 4-10 ani de la executarea pedepsei principale, și nu poate fi stabilită decât prin decizie a instanței.
Pentru a deveni lege, Codul Administrativ trebuie să fie adoptat de Parlament.
Proiectul de lege privind Codul Administrativ a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi a fost pus în dezbatere publică pe 8 noiembrie 2016.
Motivarea Curtii Constitutionale
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins pe 4 mai ca inadmisibila sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate sa fie membri ai Guvernului. "In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate formulata. Pentru adoptarea acestei solutii, Curtea a constatat ca, in esenta, motivele invocate in sesizare constituie atat probleme de aplicare si interpretare a legii de catre autoritatile publice competente, cat si aspecte de legiferare ce intra in competenta Parlamentului".
Ulterior, pe 20 iunie, in motivarea deciziei, CCR spunea ca interdictia trebuie sa inceteze, conform legislatiei in vigoare, in caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, insa afirma ca revine Parlamentului sarcina sa coreleze conditiile de acces in functia de membru al Guvernului si cea de parlamentar.
Ce a spus Livia Stanciu
Judecătoarea CCR Livia Stanciu a fost de acord cu respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate de Avocatul Poporului, dar a respins argumentele colegilor săi, argumentând că o persoană condamnată penal nu ar trebui să mai poată ocupa niciodată o funcție de demnitate publică, deoarece reabilitarea nu șterge condamnarea.
”Instituția reabilitării, observăm că a fost creată pentru a încuraja comportamentul licit pentru viitor, pentru ștergerea unui trecut nedemn și pentru obținerea unui statut de încredere și demnitate în relațiile cu ceilalți membri ai societății.
Reabilitarea, atât cea de drept, cât și cea judecătorească, nu șterge condamnarea. Aceasta rămâne o realitate judiciară ce nu poate fi desființată decât în cazul admiterii unei căi de atac extraordinare prin care s-ar recunoaște nevinovăția celui condamnat”, a scris Livia Stanciu.
Mihai Tudose: Dacă Dragnea poate deveni premier, mă dau la o parte
După ce PSD vota lista miniștrilor din Guvernul Tudose, în cadrul Comitetului Executiv, premierul Mihai Tudose a facut o declaraţie stupefiantă.
Întrebat de jurnaliști dacă ar fi dispus să renunțe la funcție în cazul în care legea îi va permite lui Liviu Dragnea să devină prim-ministru, Mihai Tudose a răspuns fără ezitare: "Evident că da". Intervenția sa a fost completată de Liviu Dragnea, care i-a transmis premierului "să nu se grăbească".
Liviu Dragnea, aflat lângă Tudose, i-a spus, zâmbind, să "nu se grăbească", însă premierul desemnat a intervenit din nou: "Ba da!".
Ulterior Tudose a explicat că aşa este normal într-un stat democratic, ca preşedintele de partid să fie premier. "În toată lumea, în toate democraţiile, preşedintele partidului de guvernământ este propunerea de prim-ministru. În momentul în care acest lucru se poate întâmpla şi la noi, este calea firească. E părerea mea", a spus el.
Dragnea i-a replicat din nou: "Mergi la treabă, lasă"., conform Digi24.
*******************
Problema neconstituţionalităţii Legii 90/ 2001 a fost ridicată după ce PSD a câştigat alegerile legislative, la finele anului trecut.
Atunci Liviu Dragnea, liderul PSD, a fost în imposibilitatea de a ocupa fotoliul de prim-ministru ca urmare a condamnării sale definitive, în aprilie 2016, la 2 ani de închisoare cu suspendare, în dosarul referendumului de suspendare a preşedintelui Băsescu.
Dragnea a fost găsit vinovat de folosirea influenţei sau a autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite. De asemenea, completul a majorat şi termenul de încercare în cazul liderului PSD de la trei la patru ani. Astfel, teoretic, Dragnea poate deveni premier în anului 2020.
Proiectul de lege elaborat de Guvernul Tudose va fi însă trimis spre aprobare Parlamentului, care poate modifica prevederea respectivă şi introduce alte condiţii.
