Pe aceeași temă
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a explicat, miercuri, că, şi dacă proiectul de Cod administrativ nu prevedea excepţia privind posibilitatea ca persoanele care au suferit condamnări penale dar au fost reabilitate să poată face parte din Guvern, efectul juridic era absolut acelaşi, pentru că doar faptele contra păcii şi omenirii, şi cele contra umanităţii, precum acelea săvârşite de foştii torţionari sunt imprescriptibile, scrie News.ro.
Ministrul Justiţiei a explicat că în Codul Penal sunt mai multe texte de lege care se referă la reabilitare şi că avem o reabilitare de drept şi una judecătorească. ”Părerea mea este următoarea: şi dacă proiectul de act normativ nu prevedea acea excepţie, efectul juridic era absolut acelaşi, pentru că noi în România şi în sistemele juridice în generel avem două mari categorii de fapte: fapte prescriptibile şi fapte imprescriptibile. Cele imprescriptibile sunt cele contra păcii şi omenirii. Cele prescriptibile sunt toate celelalte”, a precizat Toader.
Tudorel Toader a amintit că la Curtea Constituţională a fost o mare dezbatere cu privire la imprescriptibilitatea faptelor contra umanitaţii, respectiv cele torţionarilor, şi s-a constatat că şi acelea sunt imprescriptibile. Ministrul a explicat că reabilitarea de drept survine când cel condamnadat a suferit o pedeapsă cu amenda, o pedeapsă de până la doi ani sau o pedeapsă cu suspendarea, iar la împlinirea termenului dispar decăderile, interdicţiile care rezultă din condamnare, mai scrie sursa citată.
Toader a ţinut să precizeze că proiectul de Cod administrativ este un proiect de lege, nu proiect de OUG, astfel că va parcurge toată procedura de adoptare a unei legi organice. ”Nu ne aflăm în faţa unei posibile ordonanţe de urgenţă, ci în faţa unui act normativ care va parcurge procedura normală de legiferare”, a subliniat el, precizând că acest proiect reuneşte 20 de legi, acte normative care în momentul de faţă sunt în câmpul activ al legislaţiei naţionale, scopul fiind să ducă spre o reglementare mai previzibilă, predictibilă şi clară.
”Acest proiect de Cod administrativ se află în dezbatere publică din 8 noiembrie 2016. Deci, dacă vreţi, nu e un proiect de act normativ elaborat de actualul Guvern, ci unul preluat, pentru sistematizarea, ordonarea, structurarea reglementărilor specifice din domeniu”, a explicat Toader. El a menţionat că proiectul ţine cont şi de deciziile CCR şi de directivele europene.
Codul Administrativ reuneşte 20 de acte normative în vederea clarificării prevederilor, asigurării aplicării lor unitare şi neinterpretabile, precum şi eliminării contradicţiilor, redundanţelor şi situaţiilor de vid legislativ, potrivit Guvernului. Proiectul de lege se află încă în consultare publică şi în avizare interministerială, instituţiile interesate putând în continuare să formuleze propuneri şi observaţii.
Textul depus de Guvernul Tudose în consultare publică, din luna iulie, preia din prevederile proiectului elaborat de Ministerul Dezvoltării, pe vremea când acesta era condus de Vasile Dîncu, inclusiv în ceea ce priveşte Legea 90, însă nu este preluat integral, lucru care nu este subliniat de actuala guvernare. Din contră, reprezentanții Guvernului, atât prin declarațiile de miercuri seară ale lui Tudorel Toader, cât și printr-un comunicat de presă transmis, tot miercuri, de Ministerul Dezvoltării, care a lansat în dezbatere publică noul proiect de lege, lasă de înțeles că proiectul este ”moștenit” de la guvernarea Cioloș. ”Proiectul de act normativ privind Codul Administrativ a fost elaborat și introdus în dezbatere publică la data de 8 noiembrie 2016, cu două luni înainte de venirea la guvernare a actualei coaliții politice”, se arată în comunicatul Ministerului Dezvoltării.
