De același autor
Prevederea a creat și o vulnerabilitate greu de măsurat pentru instituțiile de forță ale României.
Mii de ofițeri care aveau deja 25 de ani vechime sau care și-au echivalat prin cumulare această sumă, în a căror pregătire au fost investite resurse enorme, au preferat să iasă la pensie, când potențialul lor profesional era maxim. Nu e vorba doar despre cadrele Ministerului Apărării, ci și despre cei care mențin ordinea publică sau despre agenții serviciilor secrete, asimilați gradelor militare, fiindcă, rând pe rând, partidele care au guvernat au refuzat demilitarizarea acestor structuri.
Potrivit Casei de Pensii a Ministerului Apărării, doar anul trecut au fost înregistrate 4.000 de cereri de pensionare. La Ministerul de Interne peste 3.000 de ofițeri au solicitat pensionarea de la începutul acestui an, din care 700 doar în ultima săptămână, de când se vorbește despre ordonanța de urgență care va schimba sumele pe care le vor obține rezerviștii: în total, jumătate din efectivele ministerului. De asemenea, din cei peste 200 de generali români activi (MApN, MI, servicii secrete), aproape jumătate s-au pensionat în 2017.
Nu se știe, însă, public câți ofițeri ai structurilor secrete au ieșit din sistem. Nu e vorba despre diverși generali care la un moment dat au fost angrenați în jocuri politice, ci despre agenți care lucrau pe teren, în țară sau în afară și care n-au putut fi încă înlocuiți, fiindcă pregătirea lor înseamnă adesea ani de zile. Mulți dintre ei nu se mulțumesc să-și cheltuie banii stând cuminți într-o casă de vacanță, fiindcă au încă ambiții profesionale, așa că s-au angajat la așa-numitele servicii private de pază sau firme de consultanță, de unde ar putea deservi grupuri de interese economice și politice. Loialitatea lor față de statul român, experiența dobândită și memoria se licitează fără probleme de aceste structuri private.
Continuarea articolului in Romania libera
.jpg)
