Pe aceeași temă
Ministerul Justitiei a publicat miercuri seara proiectul de modificare a legilor Justitiei, ce a fost trimis spre avizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de catre ministrul Tudorel Toader.
Proiectul de lege privind Legile Justitiei,are 46 de pagini si contine modificari controversat ce vizeaza statutul procurorilor si judecatorilor, organizarea judiciara si cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM
Ministerul Justitiei invoca, in expunerea de motive care insoteste proiectul de modificare a Legilor Justitiei, prevederi din ultimul raport MCV, o serie de decizii ale Curtii Constitutionale, dar si noile "realitati si nevoi ale sistemului judiciar" care impun reformarea cadrului legislativ in domeniu.
"In ultimii ani a avut loc o reforma profunda a legislatiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar realizata prin adoptarea celor patru Coduri in materie civila si penala, care au modificat competentele instantelor si parchetelor, au reorganizat caile de atac, au generat tipuri noi de cauze si proceduri, au determinat ample reorganizari ale sectiilor si completelor instantelor”.
Principalele modificari care au generat reactii critice
1. Numirea procurorului general, a procurorilor sefi la DNA si la DIICOT nu va mai fi facuta de catre presedintele Romaniei, ci de catre Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului Justitiei, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani. Ministrul Justitiei trebuie sa inainteze CSM cel putin doua propuneri. CSM poate refuza motivat, o singura data, numirea in aceste functii de conducere, facand publice motivele refuzului.
Durata mandatului procurorilor sefi este de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. Procurorii participanti la selectie vor sustine un interviu in fata ministrului Justitiei.
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (...) Procurorii participanţi la selecţie susţin în faţa ministrului Justiţiei un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura”, se arată în articolul 54 al proiectului de lege.
„(1) Pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiţiei formulează cel puţin două propuneri motivate de numire, pe baza îndeplinirii de către procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către aceştia la selecţia pentru funcţia respectivă. (2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului şi temeiurile care au justificat selecţia. (3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă, ministrul Justiţiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii cel puţin două propuneri de numire pentru fiecare funcţie de conducere vacantă”, se mai arată în proiect.
2. Inspectia Judiciara trece de la CSM in subordinea Ministerului Justitiei, iar conducerea acesteia ese numita tot ministrul justitiei.
Ministrul Justitiei poate sa ceara procurorului general sau, dupa caz, procurorului sef al DNA sau DIICOT informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile care trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii.
„Se înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiţiei, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Inspecţia Judiciară este condusă de un inspector-şef, ajutat de un inspector-şef adjunct, numiţi prin concurs organizat de Ministerul Justiţiei. (3) Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale, îndeplinind, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate. (4) Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă, la propunerea inspectorului-şef, prin regulament adoptat prin ordin al ministrului Justiţiei”, se arată în articolul 109 al proiectului de lege publicat pe site-ul Ministerului.
De asemenea, în proiect mai este precizat faptul că şi conducerea IJ este numită de către ministrul Justiţiei, pe baza unui concurs.
„(1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de ministrul Justiţiei dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs ce constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. (2) Concursul se organizează de Ministerul Justiţiei, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului Justiţiei. (3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei acestora. (4) Mandatul inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct este de 4 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, cu respectarea prevederilor alin. (1). (5) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct pot fi revocaţi din funcţie de către ministrul Justiţiei, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. (6) Ordinul ministrului Justiţiei prin care se dispune revocarea din funcţie poate fi atacată cu contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia suspendă executarea ordinului ministrului justiţiei. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă”, mai prevede pachetul de legi.
3. Proiectul propune cresterea vechimii pentru promovarea ca judecator la ICCJ de la 15 la 18 ani si eliminarea probei scrise din cadrul concursului de promovare pentru accedere in aceasta functie.
Durata mandatelor pentru functiile de conducere la instante si parchete creste de la 3 la 4 ani.
4. Magistratii care sunt exclusi din magistratura raman fara pensie de serviciu.
De asemenea, magistratii care este reincadrat dupa pensionare nu mai poate cumula pensia de serviciu cu indemnizatia de magistrat.
5. Înființarea unei Direcții specializate, în cadrul Ministerului public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrați
”În cadrul PÎCCJ se înființează o direcție specializată având competența exclusivă de efectuare a urmării penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora”.
6. Presedintele Romaniei numeste presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani.
Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in aceste functii decat o singura data, motivat, aducand la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
Ministrul Tudorel Toader sfideaza criticile
Publicarea proiectului, exact in forma in care a fost prezentat initial de Toader, vine la o zi dupa ce premierul Mihai Tudose a sustinut ca ce a facut public ministrul Justitiei a fost doar o "schita a ceea ce a inteles din discutiile cu ceilalti".
"Tudorel Toader a venit cu o schita de proiect a ceea ce a inteles domnia sa din discutiile cu ceilalti sau a preluat mot-a-mot sugestiile unor actori din domeniul justitiei. A iesit cu ele pe piata, a provocat dezbateri. Va trimite acest proiect la CSM, sa vedem cu ce vine. Oficial, acel proiect inca nu a venit la Guvern", a declarat Mihai Tudose marti la Romania TV.
Propunerile de modificare a Legilor Justitiei au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM si a DIICOT, dar si din partea presedintelui Klaus Iohannis, care considera ca ele reprezinta "un atac asupra statului de drept" si asupra luptei anticoruptie, iar daca vor fi adoptate vor "anula" eforturile Romaniei din ultimii 10 ani.
De asemenea, Ambasada SUA a transmis, marti, ca Statele Unite au luat cunostinta de propunerile Ministerului Justitiei cu ingrijorare pentru independenta sistemului judiciar si i-a indemnat pe toti actorii executivi, legislativi si judiciari din Romania sa colaboreze pentru a continua lupta tarii impotriva coruptiei si pentru a asigura credibilitatea institutiilor sale.
Miercuri au iesit public sasi exprime ingrijoraea fata de modificarile preconizate, Comisia Europeana si Ambasada Germaniei.
