Angela Merkel - tot mai aproape de recordul lui Helmuth Kohl

Prima și singura dezbatere televizată a com­petiției electorale pentru legislativele generale din Germania a fost o dovadă su­plimentară că Angela Merkel are toate șan­sele să atingă recordul lui Helmuth Kohl în fruntea gu­vernului de la Berlin – cel mai longeviv cancelar du­­pă Bismarck. Ultimele sondaje arată o diferență im­posibil de surmontat pen­tru can­di­datul social-de­mocrat Mar­tin Schultz, partidul aces­tuia, SPD, fi­ind creditat cu 23% din in­tențiile de vot, fa­ță de par­tidul doamnei Mer­kel, cotat la 37%. Cu numai trei șefi de guvern în ultimii 35 de ani, Germania confirmă pe deplin faptul că reușita unei națiuni stă și în continuitate.

Și cu toate acestea, foarte mulți ob­ser­va­tori ai actualității europene considerau acum un an-doi că Angela Merkel nu se va putea reface electoral după criza re­fugiaților, care a pus o presiune extraor­di­nară pe Germania. Desigur, dificultățile nu au fost întru totul depășite, dovadă fi­ind disensiunile cu aliatul său creștin-so­cial din Bavaria, care continuă să se pro­nunțe în favoarea plafonării numărului de solicitări de azil și a controlului la fron­tie­re. Cu toate acestea, apropierea alegerilor i-a făcut pe reprezentanții celor două for­țe politice să caute să lase această dispută pentru mai târziu, după alegeri și for­ma­rea unui nou Executiv. Este drept că acest lu­cru a fost posibil și cu virajul ușor spre dreapta, cel puțin în discurs, al doamnei Merkel, ceea ce a permis ocuparea te­re­nu­lui partidului antisistem Alternativa pen­tru Germania. La finalul dez­baterii de duminică, 3 septembrie, doamna Mer­kel a declarat: „Cred că împreuna putem reuși“, adaptând astfel sloganul Al­ternativei pentru Ger­ma­nia, „Vom reuși“. Aliat la guvernare, partener în po­litica europeană pe când ocu­pa fotoliul de șef al Par­lamentului European, Mar­tin Schulz nu a avut nicio șansă în fața Angelei Merkel. Și astfel am avut în seara zilei de 3 septembrie o dezbatere de 95 de minute aproape inutilă, fără surprize și, prin urmare, anostă. Am putut afla cât de multe îi apropie pe Martin Schulz de An­gela Merkel, diferențele fiind minime și mai mult de nuanță decât de fond, cu mici excepții atunci când liderul SPD a în­cercat să o pună în dificultate pe con­tra­candidata sa pe tema gestiunii crizei mi­gratorii. De altfel, de mai multe ori în ca­drul emisiunii electorale, cei doi candidați nu au ezitat să se aprobe atunci când evi­dența o impunea.

Dialogul Merkel-Schulz a fost dominat de te­me internaționale. Subiectul Turcia a fost abordat de cei doi, liderul SPD pro­nun­țându-se pentru oprirea negocierilor de aderare ale Ankarei la Uniunea Euro­pea­nă. Ceva mai moderată în discurs, dar totuși de acord, cancelara federală în func­ție a declarat că „este clar că Turcia nu trebuie să devină membră a Uniunii Eu­ropene“, dar acest lucru trebuie făcut tot prin dialog și găsirea unei alternative prin negocieri cu Ankara. Președintele ame­ri­can Donald Trump, alt dosar sensibil al po­liticii externe germane, a fost și el evocat în cursul dialogului televizat al can­di­da­ți­lor SPD și CDU/CSU pentru funcția de can­celar. Conștienți de lipsa de popularitate a liderului de la Casa Albă, atât Schulz, cât și Merkel s-au aflat pe aceleași poziții. Da­că primul a promis că nu îi va permite pre­ședintelui american să dicteze politica Germaniei, candidata conservatoare a po­vestit episodul de la Charlottesville și ati­tudinea nepoliticoasă a președintelui ame­rican. Rusia nu a fost un subiect pe care s-a insistat, doamna Merkel criticându-l doar pe fostul cancelar SPD Gerhard Schrö­der, care a acceptat poziția de mem­bru în colegiul director al companiei Ros­neft. Ches­tiunile sociale au fost și ele foar­te ra­pid trecute într-o țară care are totuși 4,7 milioane de angajați precari, cu un câștig net de 450 de euro pe lună (sursa: Agenția Federală a Muncii, iulie 2017). La sfârșitul emisiunii, candidatul social-de­mocrat i-a amintit doamnei Merkel faptul că o in­fir­mieră câștigă în 60 de secunde 60 de eu­rocenți, în timp ce un manager, pentru același interval de timp, 30 de euro.

În concluzie, dialogul televizat nu a in­ver­sat tendința. Rămâne de văzut scorul pe care îl va obține doamna Merkel, având în ve­dere că cea mai mare parte a elect­o­ra­tului indecis (55% dintre indeciși, care re­pre­zintă aproape jumătate dintre alegă­tori) pare să considere că a dominat dezba­terea.

Cu un președinte, respectiv un cancelar la început de mandat, Parisul și Berlinul au toa­te șansele redefinirii proiectului euro­pean. Un leadership puternic în cuplul fran­co-german va fi greu de gestionat de sta­tele periferice din UE.