De același autor
Săptămâna trecută, ESGA, un centru de cercetare din București, a găzduit intervenția unui reputat specialist în războiul subversiv al Moscovei, profesorul Mark Galeotti. Și nu Zapad era principala lui preocupare. Pentru el comportamentul Rusiei arată mai degrabă ca o formă de „gherilă geopolitică“ prin care Moscova vânează „slăbiciunile“ Vestului. Cu alte cuvinte, caută să lucreze cu materialul clientului, să-i speculeze vulnerabilitățile interne. „Iar slăbiciunile Vestului provin tocmai din faptul că este compus dintr-o constelație de democrații care respectă legea. Rușii pot foarte rar să creeze probleme în Vest, dar pot să exacerbeze, să înrăutățească multe dintre problemele care au cuprins astăzi Occidentul“, spune Galeotti. În consecință, clivajele societale de tot felul, faliile regionale, deficitul de legitimitate al partidelor tradiționale, ascensiunea mișcărilor nativiste, intolerante, care zguduie establishmentul, reculul democratic în statele până nu demult marile beneficiare ale extinderii euroatlantice și chiar cochetarea lor cu modele și comportamente iliberale, alternative democrației occidentale - înseamnă tot atâtea oportunități de infiltrare care, amplificate strategic, contextual, prin campanii de „măsuri active“ (așa cum s-a întâmplat în alegerile din Statele Unite de anul trecut) pot dezechilibra Vestul din interior. Este modalitatea ideală pentru a ține în șah statele europene, consumate de crize interne, dezbinate și cât mai departe de problemele și preocupările spațiului postsovietic. Totul pentru a face încă un pas către obiectivul fundamental, acela de a forța „o nouă înțelegere de tip Ialta. Putin vrea linii clare de demarcație privind teritoriul și sfera de influență a Rusiei“. Însă pentru Moscova, adevărata ofensivă este una preponderent nonmilitară, căutând incursiunile subversive și tratând terenul politicii și al guvernării „drept principalul câmp de bătălie“.
Iar în momentul în care punem laolaltă metodologia subversivă a Moscovei cu realitățile din profunzimea Europei Centrale, din Grupul de la Vişegrad - V4 (până de curând plutonul model al integrării), peisajul este încă și mai alarmant. Imaginea regiunii expusă într-un „index“ al vulnerabilității realizat în urmă cu câteva luni de Globsec este edificatoare.
Politic, Ungaria pare de departe cea mai vulnerabilă. Guvernul Orbán are deseori atitudini și poziții proruse (critică sancțiunile impuse de UE), iar în ultimii ani a adoptat practici mai degrabă „putiniste“ de hărțuire și intimidare a societății civile critice (ONG-uri, dar și Universitatea Central Europeană) denunțând-o drept o coloană a cincea „sorosistă“. La toate acestea se adaugă influența pe care încă o exercită din opoziție Jobbik-ul, un partid care cochetează cu multe dintre pozițiile proruse.
Privită însă din perspectiva opiniei publice, Slovacia este văzută drept cea mai vulnerabilă la operațiunile de influență străină. Galeotti o plasează chiar în categoria societăților care riscă să devină „captive“. Aici, Moscova chiar poate spera să câștige „inimi și minți“. Există un procent de aproape 12% din populație care sprijină în mod deschis o orientare proestică, în general un electorat care tinde să voteze cu social-democrații, partidele naționaliste sau extrema dreaptă. În același timp, panslavismul încă rezonează cu anumite segmente ale societății. Pe acest fond, și mesajele de susținere contextuală a Kremlinului, transmise în repetate rânduri de premierul Robert Fico. În același timp însă, crește popularitatea forțelor extremiste precum Partidul Poporului „Slovacia Noastră“, cel care în alegerile de anul trecut a obținut 8% și care se remarcă printr-o orientare explicit antioccidentală, pledând pentru retragerea din UE și NATO (considerat un pact criminal în serviciul SUA). Drept alternativă la orientarea occidentalo-centristă, partidul propune „o cooperare echilibrată cu toate țările lumii“. Totodată, partidul încearcă de ceva timp să înființeze o aripă paramilitară, un fel de „miliție“ de autoapărare împotriva elementelor nonslovace.
În statele în care instituțiile „au un grad de consolidare moderată“, Rusia poate ajunge să-și exercite influența prin intermediul unor politicieni sau partide minoritare, avertizează Galeotti în cel mai recent raport al său. Din această perspectivă, Cehia este candidatul ideal. Este cea mai eurosceptică țară din grupul V4, o societate unde aproape jumătate din populație consideră că Republica Cehă ar trebui să se afle undeva între Est și Vest. De altfel, președintele Miloš Zeman este văzut drept unul dintre cei mai proruși politicieni din Europa, un megafon al narațiunilor puse în circulație de mașina propagandistică a Kremlinului. În plus, în opoziție sunt partide parlamentare care îmbrățișează explicit pozițiile geopolitice ale Moscovei.
Oare cum ar trebui România să se securizeze într-o regiune tot mai volatilă? Consolidarea apărării împotriva manipulărilor interne, urmărirea banilor rusești care merg spre investiții și poate cel mai important aspect ține de lupta împotriva corupției care rămâne „un multiplicator de putere al oricărei interferențe străine“, sunt câteva dintre sugestiile expertului britanic.