De același autor
Cele câteva ambarcațiuni cu refugiați ajunse în apele teritoriale românești, cât și cele câteva treceri frauduloase ale frontierei terestre cu Serbia nu permit să vorbim încă de o nouă rută migratorie prin România și cu atât mai puțin de „val migratoriu“, după cum au scris unele publicații. Cei 500 de refugiați ajunși pe Marea Neagră în cursul acestui an nu pot fi comparați cu cei peste 100.000 ajunși în primele opt luni ale anului în Italia, traversând Marea Mediterană, sau cu cei 3.600 de refugiați ajunși numai în luna august în Grecia, prin Marea Egee, și care s-au adăugat celor 60.000 aflați în centrele de primire amenajate de autoritățile de la Atena. Rutele migratorii spre Uniunea Europeană trec prin Mediterana Centrală, Marea Egee și Mediterana Occidentală. Nici temerile exprimate anul trecut de mai mulți comentatori autohtoni cu privire la „valul de refugiați“ ucraineni, pe fondul conflictului din Donbas și al situației economice din țara vecină, nu s-a confirmat. Desigur, migranții economici din Ucraina au întărit competitivitatea economiei poloneze, Varșovia deschizând piața muncii pentru nu mai puțin de 1,4 milioane de ucraineni, iar porțile universităților pentru 30.000 de studenți.
Geografia, dar mai ales gradul de dezvoltare fac din România, cel puțin pentru următorul deceniu, o țară de emigrație, și nu de imigrație. Sosirile punctuale de refugiați nu înseamnă câtuși de puțin că țara noastră va deveni un loc de tranzit spre Occident pentru refugiații ajunși pe teritoriul Turciei. Cei mai mulți dintre cei care au intenția să își încerce norocul în UE vor forța tot Marea Egee sau vor recurge la aventura riscantă de a străbate nordul Africii spre coastele libiene sau marocane. Faptul că anul acesta câteva sute de migranți au ajuns și în România poate fi explicat prin înăsprirea controalelor pe rutele principale. În Libia, guvernul de la Roma a mers până la încheierea de acorduri pentru reținerea migranților chiar cu triburi libiene. Recent, Corriere della Sera publica povestea lui Ahmad Dabbashi, capul unei rețele de călăuze, recrutat de serviciile secrete italiene pentru a reține și deturna migranții cu destinația coastele italiene. Costul „reconversiei profesionale“ a lui Ahmad Dabbashi, alias Al Ammu, ar fi undeva între 5 și 10 milioane de euro. Asemenea acțiuni, cuplate cu acorduri încheiate cu diversele autorități din Libia, dar și cu statele saheliene aflate în amonte, au permis în acest an scăderea la aproape jumătate a fluxului migratoriu prin Mediterana Centrală. Cu toate acestea, nimeni nu își face iluzii cu privire la oprirea acestui fenomen, care se va accentua cu timpul. Și asta deoarece factorii lui de alimentare nu vor dispărea. Pe termen scurt, crizele care afectează Afganistanul, Irakul și mai ales Siria, Libia și statele din Sahel (Mali, Republica Centrafricană) nu își vor găsi rezolvarea care să permită intervenții postconflict. Pe termen mediu, presiunea demografică africană își va spune cuvântul tot mai mult: potrivit ONU, la orizontul 2030, populația continentului african va trece de la 1,2 miliarde la 2,4 (în timp ce populația europeană va înregistra o scădere). Încălzirea globală și accentuarea aridității vor accentua fluxurile migratorii africane spre Europa. Gestionarea acestui fenomen va însemna acceptarea unor responsabilități comune din partea tuturor statelor membre, indiferent de opoziția de moment a Budapestei sau Varșoviei. Aceste responsabilități nu vor însemna doar controlul frontierelor și contribuții financiare comunitare pentru organizarea de centre de primire și triere în țări aflate pe marile rute migratorii, dar și acceptarea principiului relocării. Țări că România, aflate în declin demografic ireversibil și fără nicio strategie de dezvoltare care să diminueze emigrația economică și să stimuleze natalitatea, vor fi ele însele în căutare de migranți.
Desigur, chestiunea fluxurilor migratorii spre UE nu înseamnă numai gestionarea lor propriu-zisă, care poate fi eficientă numai la nivel comunitar. Acestea ridică și aspecte legate de integrare nu numai pe piața muncii, dar și în societățile europene. Dezvoltarea mijloacelor de comunicare face ca diasporele să fie transnaționale și, prin urmare, pericolul comunitarizării este real. În sfârșit, să amintim că nu doar UE se confruntă cu acest fenomen, migrațiile intra-africane sunt mult mai importante, de asemenea cea mai mare parte a refugiaților sirieni se află în țările învecinate (îndeosebi în Turcia, Liban și Iordania), iar cei 270.000 de musulmani Rohingya refugiați în ultimele două săptămâni în Bangladesh de teama violențelor din Myanmar sunt prea departe de imaginarul nostru.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2016/01/crin antonescu 1.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/04/foto pag 6 interviu.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/01/Trump.jfif)
Comentarii 6
julius001 - 09-21-2017
"Țări că România, aflate în declin demografic ireversibil și fără nicio strategie de dezvoltare care să diminueze emigrația economică și să stimuleze natalitatea, vor fi ele însele în căutare de migranți.".....se vorbeste insistent de introducerea pe scara larga a tehnicii de calcul, tehnologii noi etc., care vor elibera o enorma forta de munca ....pe de alta parte tinerii in europa nu-si gasesc job.....durata medie de viata creste, varsta de pensionare se va duce spre 70 de ani...una peste alta se pare ca exista, si probabil va exista, un excedent de forta de munca autohtona....sunt emigrantii o solutie ?! ..sa luam exemplul germaniei - s-a procopsit cu 1 milion de nou veniti si nu e in stare sa ii absoarba...masina economica absolut formidabila care este germania cu 80M locuitori, cu PIB mare si somaj mic, nu "inghite" chiar orice si oricum....se dovedeste ca experimentul "emigranti + tara cu natalitate scazuta= prosperitate", nu este nicum un succes....solutia, zice doamna merkel, este solidaritate din partea tarilor europene....cu alte cuvinte impartirea "poverii"....
RăspundeLiviu - 09-20-2017
1. Migratorii sint atrasi de mirajul unei vieti usoare si imbelsugate - nimic rau pina aici. 2. Migratorii, fara exceptie, nu au calificari, sint analfabeti si, cel mai grav, nu au o cultura a muncii. 3. Migratorii, aproape fara exceptie, nu simt respect pentru viata si proprietate. 4. Migratorii provin din tari libere de cel putin doua generatii, tari in care, fara exceptie, dupa independenta, situatia social-economica n-a facut decit sa se degradeze. 5. Acceptarea migrantilor este o corvoada riscanta - Europa ar fi mai cistigata daca le-ar da bani ca sa stea la ei acasa. 6. Aceste popoare trebuie sa-si asume responsabilitati - daca se inmultesc ca iepurii, asta trebuie sa fie problema lor, altfel intram intr-un cerc vicios care se va termina prin prabusirea civilizatiei iudeo- crestine. 7. Sprijin pentru educatie si dezvoltare da, dar nu acceptarii de populatii migratoare.
RăspundeSapho - 09-20-2017
Argumentatia din articol e rizibila. E o spicuire de citate din catehismul "societatii deschise" si al corectitudinii politice. - Faptul ca toti "migrantii" se indreapta fara exceptii, cu mana intinsa, spre tari bogate, ale caror guverne (si nu populatii) sunt dispuse sa-i intretina pe de-a moaca demonstreaza copios ca interesul este pur material. - Europenii nu au nici o responsabilitate pentru incapacitatea africanilor sau a asiaticilor de a-si administra bogatiile (fabuloase daca ne gandim numai la subsol) si societatea. - Sporul natural poate fi foarte bine stimulat din forte proprii. Cele 20 de miliarde de € cheltuite in 2016 de statul german pentru "migranti" ar fi putut fi mult mai bine investite in tinerele familii autohtone si progenitura lor. - Frontierele Europei pot fi aparate foarte eficace. Ungaria a dat un excelent exemplu. Dovada cea mai buna este ca unii incearca solutii disperate (scurt-circuitarea spatiului Schengen profitand de lipsa obstacolelor de la granita romano-maghiara). Interventia (in forta) a politiei de frontiera romane este de salutat. Invazia Europei nu trebuie privita ca o fatalitate, cum incearca autorul articolului sa acrediteze. Nimeni nu are nevoie de acesti (pana una, alta) infractori care violeaza frontierele europene. Numai foarte putini dintre ei au realmente indreptatirea sa solicite azil politic. Restul se poate adresa ambasadelor europene din tarile lor in vederea depunerii cererii de imigratie sau, optional, sa recurga la ajutorul fratesc intru Allah al statelor arabe petroliere.
Răspundeion ion - 09-20-2017
complet de acord.dar cine aude????
Răspundeioni - 09-20-2017
Romania nu are nevoie de mai multi oameni, ca nu vrem sa ne umplem de asistati social. Romania are nevoie de oameni de calitate, care se pot sustine macar pe ei si care sa creeze plusvaloare. Iar acest deziderat, cred eu, nu se face cu pensie pe viata la mamele eroine sau cu ajutor de nastere. Aceste ajutoare pot ajuta doar niste fripturisti care stau toata ziulica si cand aud ca "se mai da ceva" se gandesc instant la copii.
Răspundenu conteaza - 09-19-2017
1. Te rog frumos sa te ne arati legislatia EU care mentioneaza ca statele EU trebuie sa ia/preia imigranti. 2. Faptul ca Africa se multiplica ca iepurii nu inseamna ca statele EU trebuie sa fie solidare cu faptul ca ei considera ca e normal sa aibe 10 copii. 3. Daca consideri ca vin savanti/medici/ingineri esti total fie rupt de realitate. "Țări că România, aflate în declin demografic ireversibil și fără nicio strategie de dezvoltare care să diminueze emigrația economică și să stimuleze natalitatea, vor fi ele însele în căutare de migranți." De mult nu am vazut atata imbecilitate....
Răspunde