Marea Recesiune. Criza și lecțiile ei uitate

Fara Autor | 19.09.2017

Pe aceeași temă

Uneori, memoria colectivă reţine selectiv evenimentele care ne-au schimbat viaţa. În 15 septembrie 2008 s-a declanşat o criză glo­bală, care a aruncat în infern sis­temul financiar, a distrus afa­ceri, a produs concedieri, a nă­ru­it vise şi a resuscitat riscul po­litic. Este contraproductiv şi inu­til că căutăm vinovaţii, deoarece asta ar însemna că nu înţelegem nici resorturile multiple ale cri­zei, nici esenţa ei, spune An­dre­as Treichl, preşdintele grupului financiar Erste, care controlează cea mai mare bancă a României, BCR. S-au suprapus şocuri mul­tiple, cu o geneză diferită, cu al­te ingrediente, dar cu aceleaşi efec­te: fragilizarea sistemului fi­naciar, a economiilor lumii şi un recul al prosperităţii individuale, ne­recuperat încă.

 

România a ignorat semnalele de pericol, considerându-se imună în faţa crizei americane, care nu era criza noastră. Primii care au înţeles dimensiunea dezastrului care avea să urmeze au fost ban­cherii, atenţi la cifre şi la miş­că­rile din piaţa valutară, un­de leul rezista cu respiraţia ar­ti­ficială apli­cată de banca centrală. Pri­mul semnal clar al crizei a fost prăbuşirea brutală a consumului, estompată însă de o creştere eco­nomică fragilă, produsă de iner­ţie şi de căderea im­por­tu­ri­lor, reaminteşte Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank România.

 

Odată trecut pericolul, lumea po­litică pare să fi uitat însă riscu­ri­le uriaşe pe care şi le poate asu­ma în vremuri economice cal­me. Politicienii, dependenţi de un electorat cu grave probleme financiare, caută însă vinovaţi şi, nonşalant, repetă greşelile tre­cutului recent. În fond, re­ce­siunea din România anului 2009 şi imensul deficit bugetar care a amplificat datoria publică nu a fost provocată de cheltuieli ale statului pentru a-şi susţine sis­temul financiar, ci de nesăbuinţa risipei. Costurile menţinerii sta­bi­lităţii financiare a României au fost suportate de băncile-mamă din străinătate. Mai mult, rea­min­teşte Valentin Lazea, econ­o­mis­tul şef al băncii centrale, băn­­cile străine nu şi-au retras ba­nii la ter­men, şi-au menţinut expu­ne­rile faţă de România şi au în­re­gistat pierderi, multe din­tre ele nerecuperate nici astăzi.

 

Dar o privire aruncată în urmă cu zece ani este esenţială pen­tru a învăţa din lecţiile crizei. Din pă­cate, însă, avertizează Dan Buc­şa, economistul şef al grupului UniCredit pentru ţările emer­gen­te, avem memorie scurtă, se­lec­ti­vă şi repetăm greşelile tre­cu­tu­lui. Riscurile sunt uriaşe, aver­ti­zea­ză Bucşa, deoarece, dincolo de dezechilibrele interne, care sunt un adevărat butoi cu pulbere, o no­uă recesiune globală este un eve­ni­ment la fel de sigur ca moar­tea sau plata taxelor, din păcate.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22