„Privind spre viitor, privind în trecut” cu Lia Perjovschi şi Borut Vogelnik

Miercuri, 27 septembrie 2017, de la ora 19:00 la CEREFREA (Villa Noël, str. Emile Zola nr. 6, Bucureşti), Institutul Prezentului (IP) lansează, în cadrul proiectului Atlas de istorie personală, seria de conferinţe Privind spre viitor, privind în trecut printr-un eveniment ai căror protagonişti sunt Lia Perjovschi şi Borut Vogelnik.

Pornind de la o examinare atentă a interesului artiştilor pentru istoricizare, periodizare şi cronologie, pentru cercetarea unor conexiuni şi traiectorii paralele, precum şi pentru recuperarea unor modele şi naraţiuni aparţinînd istoriei artei şi culturii, proiectul prezintă publicului abordări inovatoare din teoria şi practica artistică recentă. Centrate pe o serie de aspecte dedicate canoanelor istorice ale artei şi producţiei artistice, modului în care se desfăşoară transferul, recepţia şi circulaţia conţinuturilor, materialelor şi ideilor într-un context cultural sau într-o realitate geopolitică dată, conferinţele urmăresc să deschidă o dezbatere despre viaţa de apoi a istoriilor şi rolul asumat de artist în remodelarea înţelegerii noastre cu privire la un viitor posibil.

Lia Perjovschi: De la propriul corp la corpul cunoaşterii 

„Urmărind diferitele registre personale de lucru cu informaţia, de organizare a diverselor materiale acumulate şi arhivate, de căutare a unor modalităţi de reprezentare vizuală a cunoaşterii, De la propriul corp la corpul cunoaşterii (From My Body to the Body of Knowledge) sintetizează cadrul conceptual al ideilor şi activităţilor mele, şi anume: Arhiva Internaţională de Artă Contemporană 1990–prezent (CAA), Centrul pentru Analiza Artei 1999–prezent, Timeline 1997–prezent, Diagrams/Mind Maps 1999–prezent şi Proiectul Muzeului Cunoaşterii 1999–prezent. Prezentarea de faţă constituie o reflecţie asupra modului în care am devenit «subiectul şi nu obiectul istoriei», dezbătând modul subiectiv în care am înţeles istoricizarea, locul pe care îl ocupă arhivele, strategiile de supravieţuire într-un context indiferent. Prezentarea se opreşte asupra experimentelor şi demersurilor de cercetare (diagramele şi cronologiile), asupra instituţiilor create (arhiva), asupra interesului faţă de artă şi context (local/global), zona interdisciplinară (Muzeul Cunoaşterii), cetăţeanul planetar, asupra căutarii sensului şi a normalităţii. Această călătorie de la propriul corp la corpul cunoaşterii descrie un scenariu personal — un spaţiu al postproducţiei, re-gîndirii şi re-ciclării informaţiilor, precum şi al structurării ideilor; un spaţiu al dizzy-denţei şi dialogului, dedicat celor care m-au ajutat, precum şi Celuilalt”.
Lia Perjovschi s-a născut în 1961, iar în prezent locuieşte la Sibiu şi Bucureşti. Este fondatoarea şi coordonatoarea Arhivei de Artă Contemporană şi a Centrului pentru Analiza Artei (CAA/CAA), o instituţie informală care a funcţionat sub diverse denumiri începînd din 1985, şi a Muzeului Cunoaşterii (KM), un proiect interdisciplinar şi educaţional care are la bază cercetarea începută de către artistă în 1999 şi care continuă şi în prezent. Activitatea sa a fost prezentată în cadrul a peste 500 de expoziţii, conferinţe şi ateliere din întreaga lume.

Borut Vogelnik: Proiectul editorial Retroprincipiu (Retroprinciple Book Editions)

„Proiectul editorial Retroprincipiu constă în şapte volume, produsele finale a cinci proiecte care s-au întins pe o perioadă de peste şaptesprezece ani. Începuturile primului proiect, Kapital, datează încă din perioada sistemului socialist, care se încheiase totuşi la momentul la care am publicat primul volum. Pe de altă parte, volumul care se referă la ultimul dintre cele cinci proiecte a fost publicat în versiune integrală într-un moment în care Slovenia era deja membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. Astfel, proiectul conectează la modul literal începutul şi sfîrşitul perioadei denumite drept tranziţie. Însă această suprapunere externă nu este singurul aspect care leagă cele cinci proiecte de noţiunea de tranziţie. Transformarea însăşi constituie tema şi subiectul Proiectului editorial Retroprincipiu, care se deschide cu o teză despre condiţiile specifice de producţie artistică în Europa de Est. Prin intermediul discuţiilor care au avut loc, majoritatea, pe parcursul călătoriilor noastre la Moscova şi pe teritoriul SUA, am încercat să articulăm această diferenţă, care s-a concretizat într-un conflict deschis în timpul proiectului Interpol. Deoarece diferenţa dintre modurile de reglementare a comunicării, de articulare şi înscriere, abordate în cadrul Proiectul editorial Retroprincipiu, s-a definit treptat ca fiind diferenţa fundamentală dintre sistemul artistic din estul şi cel din vestul Europei, publicaţia East Art Map încheie această serie.”
Borut Vogelnik s-a născut în 1958 şi activează ca artist în Ljubljana. Este cofondatorul grupului de artişti Irwin şi al colectivului artistic Neue Slovenische Kunst. Este, de asemenea, profesor asociat la Academia de Arte Frumoase din Ljubljana.
Grupul Irwin a fost înfiinţat la Ljubljana în 1983 şi este format din Dušan Mandić, Miran Mohar, Andrej Savski, Roman Uranjek şi Borut Vogelnik. Irwin, împreună cu formaţia Laibach şi cu colectivul de performance Gledališče Sester Scipion Nasice constituie unul dintre grupurile principale din cadrul colectivului de artişti Neue Slowenische Kunst (NSK), înfiinţat în 1984 în Republica Slovenă din cadrul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. La începutul anilor 1990 colectivul artistic NSK s-a transformat dintr-o organizaţie într-un State in Time în cadrul căruia Irwin a jucat atît rolul de protagonist, cît şi pe cel de cronologist, analizînd şi consemnînd procesele care începuseră să se manifeste în Europa după prăbuşirea socialismului. În cadrul unui alt proiect, East Art Map, ei au elaborat, împreună cu alţi colaboratori, o istorie a artei contemporane în Europa de Est.

IP — Institutul Prezentului este o platformă de cercetare şi resurse artistice în domeniul culturii vizuale şi performative creată de Ştefania Ferchedău şi Alina Şerban. Centrat pe artişti şi istoriile lor personale, pe experienţe determinate temporal şi forme de (auto)arhivare, Institutul examinează diverse practici şi situaţii din trecutul recent pînă în prezent din perspectivă transnaţională şi transculturală.