Pe aceeași temă
Decizia BNR este extrem de dificilă, în contextul în care dobânda ROBOR se află într-o ascensiune puternică în ultimele săptămâni, iar Executivul a pus presiune suplimentară pe intervenţia BNR.
Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor, participă, ca invitat, la şedinţa-cheie de la BNR de azi. Marți are loc ședința periodică de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR, pe fondul creșterii dobânzilor, a inflației dar și a cererii guvernamentale de bani, conform realitatea.net.
BNR are de decis cum va lupta atât împotriva efectelor inflației, produse de decizia politică, cât și împotriva efectelor pe care importurile masive le au asupra cursului de schimb.
Febra legată de creșterea accelerată a dobânzilor interbancare din ultima perioadă nu reclamă vreo decizie dramatică din partea Băncii Naționale (BNR), potrivit analiștilor consultați de cursdeguvernare.ro.
Presiunea pare să vina, însă, din altă parte-așa cum o arată declarațiile politice publice ale premierului Tudose și ale președintelui PSD Liviu Dragnea.
Responsabilitatea privind problemele create în piață de ultimele decizii guvernamentale, privind absorbția de lichidități, ar putea fi transferată de către politicienii arcului guvernamental către banca centrală, după cum au lăsat cei doi lideri politici să se înțeleagă.
Cei cinci ani de vacanţă ai BNR s-au terminat, scrie şi Ziarul Financiar. Din 2012, din perioada suspendării lui Băsescu când tensiunile politice s-au transferat şi pe piaţa valutară şi monetară, dobânzile pe piaţa interbancară au scăzut constant.
În septembrie însă dobânda ROBOR la trei luni, un indicator de dobândă folosit în acordarea de credite, a crescut într-o lună cu 70%, iar în ultima săptămână cu nu mai puţin de 45%, ajungând luni, în ultima zi din septembrie, la 1,70% pe an.
La creditele Prima Casă, dobânda este de ROBOR la trei luni, plus două puncte procentuale. La creditele de consum, dobânda este de 5-7% pe an, plus ROBOR la trei luni, spre exemplu. La cardurile de credit, dobânda este de 15-18% pe an, plus ROBOR la trei luni, spre exemplu.
**************
În ce priveşte rezervele BNR, acestea au scăzut cu 4,6%, la 33,2 miliarde euro, în septembrie. Este cea mai mare scădere din acest an in condițiile în care în ianuarie rezervele depășeau 34 miliarde euro, iar bancherii vorbesc despre încercări ale BNR de a ține în frâu excesul de lichiditate pentru a apăra cursul de schimb, conform Digi24.
Condițiile de lichiditate din piață s-au strâns în ultima perioadă, ceea ce a dus la creșterea ratelor de dobândă. Principalele surse de stres în piață vin din execuția bugetară debalansată, dividendele speciale plătite de companiile de stat și intervenția Băncii Naționale a României în piața valutară pentru a ține cursul sub 4,6 lei/euro, pentru care a cheltuit din rezervă până la un miliard de euro, estimează analiștii ING Bank.
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) se situau la nivelul de 33,32 miliarde euro, la 30 septembrie, în scădere cu 4,67%, comparativ cu nivelul de la finalul lunii precedente, potrivit unui comunicat de presă al băncii.
