Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Marea păcăleală: mărirea salariilor cu 25%
2017-10-24
1
Tot acest spectacol al împrăștierii cu promisiuni de lefuri mărite are câștigători cerți doar în parlament și în primării, fiind probabil și o recompensă pentru aburirea populației.

 

Majorarea salariilor a fost punctul for­te al programului de guvernare creat în laboratoarele PSD, coordonate de colecționarul de artă Darius Vâlcov, și a avut forța de a seduce un elec­to­rat naiv și strâmtorat. Cu excepția par­lamentarilor, primarilor și mi­li­ta­rilor, pentru care salariile s-au mărit din vreme, restul angajaților din spa­țiul public nu vor câștiga mai mulți bani.

 

Promisiuni şi minciuni

 

Anul a fost marcat de valuri succesive de promisiuni de măriri de salarii, de majorări punctuale și de amânări, to­tul culminând cu marea păcăleală a creș­terii cu 25% a salariilor brute, si­multan cu trecerea contribuțiilor so­ciale în cârca angajaților.

 

Dacă medicii și profesorii, cărora li se promiteau măriri masive ale salariilor, trebuie să aștepte anul viitor pentru a pipăi bunăstarea și în buzunare, po­li­ticienii și-au răsplătit armatele elec­to­rale. În vara acestui an, șefii admi­nis­trațiilor locale au beneficiat de du­blări sau chiar triplări de salarii, fe­no­men care s-a extins asupra angajaților din subordine. Discret, euforia a cu­prins aproape toate primăriile Ro­mâ­niei, însă efectul nu a întârziat să apa­ră: edilii au sacrificat fondurile de in­vestiții, iar pe alocuri nu mai sunt bani de salarii. Cum se va termina aven­tura salariilor majorate din pri­mării? Unii speră ca guvernul să le aloce integral banii colectați din im­po­zitul pe salarii, din care acum rețin doar 70%, așa cum a promis fosta mi­nistră a Dezvoltării Sevil Shhaideh. Cum însă cheltuielile depășesc în mul­te localități încasările din această sur­să, ne putem aștepta la măriri vio­len­te de taxe locale începând de anul vii­tor, pe de o parte, din cauza facturii de salarii, pe de altă parte, pentru rea­li­zarea investițiilor absolut necesare.

 

Parlamentarii au avut grijă să-și mă­rească masiv propriile lefuri, un salt de la 5.000 de lei la 13.000 de lei. De­si­gur, șefii Camerelor Legislativului au beneficiat de măriri mai sub­stan­țiale, în timp ce președintelui Româ­niei i s-a micșorat leafa.

 

Militarii au beneficiat de majorări de salarii cu 15% tot în această vară, în­să efortul financiar mărit și amânarea rectificării bugetare necesare pentru a achita factura de salarii a creat sin­co­pe. S-a pus problema plății sa­la­rii­lor în mai multe tranșe, rezolvată du­pă demisia ministrului Apărării.  Ceea ce s-a întâmplat însă la Ministerul Apărării descrie haosul provocat de aceste majorări de salarii impuse de un așa-numit program de guvernare, deși era incertă capacitatea bugetului de a finanța cheltuiala.

 

Dar cea mai puternică promisiune, asu­pra căreia liderii PSD au insistat la infinit, a fost majorarea salariilor cu 25% de la 1 ianuarie 2018. Consiliul Fis­cal evaluase că, dacă toate salariile bugetarilor s-ar fi mărit cu 25% de la 1 ianuarie 2018, iar profesorii ar fi be­ne­ficiat de promisele majorări cu 50%, factura de salarii a statului s-ar fi um­flat cu încă 25 de miliarde de lei. De unde să ia banii ăștia, dacă doar în acest an, ca urmare a ma­jo­rărilor sa­la­riale apărute pe parcurs, fac­tura de sa­larii a statului s-a mărit cu 5 mi­li­ar­de de lei față de sumele ini­țial pla­ni­fi­cate?  Înțelegând, probabil, că nu sunt bani suficienți pentru a mă­ri sa­la­riile cu 25%, politicienii PSD & ALDE au re­curs la  Planul B: trecerea con­tri­bu­ții­lor sociale exclusiv în cârca anga­ja­ți­lor. Mișcarea avea scopul de a res­pec­ta o promisiune, cea  a ma­jo­ră­rii, atât că se creștea salariul brut, pe hâr­tie, în­să banii erau înșfăcați aproa­pe in­te­gral de stat, prin plata con­tr­i­buțiilor sociale - o minciună prin omi­siune.

 

Partea leului

 

În timp ce marea promisiune de ma­jorare a salariilor bugetarilor cu 25% s-a dovedit o cacealma, parlamentarii și primarii și-au mărit salariile din vre­me. În administrația publică, sa­la­riul mediu brut din România era, în au­gust, de 5.412 lei (1.182 de euro), mai mare ca cel din Ungaria și dublu față de cel din Bulgaria. În plus, sa­lariul mediu brut din administrația pu­blică este aproape dublu față de sa­lariul mediu pe economie, care a ajuns în august la  echivalentul a 718 euro, și cu 113 euro mai mic decât cel obținut de mânuitorii de bani, an­ga­jații din piața financiară.

 

Salariile din mediu privat

 

Mai grav, însă, salariile medii ale ce­lor care muncesc în spațiul privat  sunt mai mici decât cele ale func­țio­narilor statului, deși afacerile private sunt un pilon esențial al bugetului de stat. Din păcate, de dragul de a-și res­pecta o promisiune imposibilă, po­li­ti­cienii arcului de guvernare inte­nț­io­nează să extindă obligația de a majora salariile brute și în mediul privat, de­și într-o economie de piață statul nu poate interveni în contractele de mun­că private. Dar transferul con­tri­buțiilor de la angajator la angajat este gândit a se aplica în toată economia, nu doar bugetarilor păcăliți. O mă­su­ră care, atenție, nu exista în pro­gra­mul de guvernare.

 

Promisiunea de a introduce impozitul zero pe venit pentru salariile sub 2.000 de lei s-a dus pe apa Sâmbetei deja. Dar și cea de a reduce impozitul de la 16% la 10% pentru salariile mai mici de 2.000 de lei va fi greu de aplicat, deoarece presupune un gol sem­nificativ de încasări bugetare, de­oarece majoritatea lefurilor sunt sub acest nivel și, mai mult ca sigur, gu­ver­nanții habar n-au de calcule și estimări. În esență, tot acest spectacol al împrăștierii cu promisiuni de lefuri mărite are câștigători cerți doar în parlament și în primării, fiind pro­babil și o recompensă pentru aburirea populației.

 

 

Eșec și deficit la pensii

 

Amânarea modificărilor promise în legislația pensiilor era un gest firesc, care nu va rezolva însă lipsa banilor

 

 

În chestiunea schimbării legislației pen­sii­lor, liderul PSD anunță capitularea în fa­ța realității economice: noua lege se amâ­nă pentru 2019. Odată cu ea se va amâ­na și promisa majorare a punctului de pensie cu 10%, până la 1.100 de lei, pro­gramată în vara lui 2018. Politicienii arcului de guvernare PSD & ALDE au dat vina pe amplitudinea efortului pe care-l presupune schimbarea legii, iar Călin Po­pescu Tăriceanu a admis chiar că „este haos în sistem“. Într-adevăr, haosul s-a instalat și în fibra sistemului de pensii: PSD a creat caste de pensionari, cu pen­sii speciale care depășesc salariile pe ca­re le-au avut ca angajați, în vreme ce mi­lioanele de pensionari obișnuiți își so­cotesc descurajați punctele calculate în funcție de contribuțiile plătite.

 

Dar adevărata problemă este lipsa ba­ni­lor. În acest an, cheltuielile statului cu asis­tența socială au urcat cu 11,3%, im­pul­sionate de majorările succesive cu 5,25% și 9% ale punctului de pensie, ca­re a ajuns la 1.000 de lei.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-dosar-21438.jpg

 

La ultima rectificare bugetară, guvernul a suplimentat cheltuielile cu asistența so­cia­lă cu încă 3,32 miliarde de lei. În ciu­da unor încasări ușor mai mari față de anul trecut, apărute ca urmare a ma­jo­ră­rii salariilor, bugetul de asigurări sociale avea în august un deficit peste 8,6 mi­li­ar­de de lei, acoperit din transferuri de la bugetul de stat. În acest context, amâ­na­rea modificărilor promise în legislația pen­siilor era un gest firesc, care nu va re­zolva însă lipsa banilor.

 

În haosul guvernării a apărut și ideea con­fiscării banilor din pilonul II de pensii obligatorii cu gestiune privată, negată ve­hement și chiar cu brutalitate de li­derii coaliției. Compania NN, care-și in­for­ma clienții de potențialul pericol, a că­zut pradă mâniei populiste. Însă noul mi­nistru de Finanțe, timorat probabil de cu­noașterea insuficientă a domeniului pe care urma să-l coordoneze, a vorbit de dizolvarea pilonului II, altă gafă, corec­ta­tă de liderul PSD, care a mărit confuzia. Din­spre Ministerul Muncii au apărut sem­nale ambigue, care dezvăluiau că pla­sa­rea unor bani în fondurile pilonului II va fi opțională. Totuși, dacă se va ma­te­ria­li­za aiureala cu transferul contribuțiilor ex­clusiv la angajat, cele 5,1% care erau di­ri­jate către fondurile private, împreună cu scăderea cotelor de contribuție ar adânci și mai mult deficitul sistemului de pensii, apăsând de fapt asupra de­fi­ci­tului bugetar. Deocamdată, Ministerul Mun­cii a căzut în capcana reformelor eșu­­ate și pare că a intrat într-un blocaj in­­telectual.

TAGS : psd darius valcov salarii ministerul apararii psd alde program de guvernare pensii calin popescu tariceanu liviu dragnea olguta vasilescu ministerul muncii
Recomandari
Comentarii
Mircea Ordean 2017-10-27
„Marea păcăleală: mărirea salariilor cu 25%”

Nu știu cum stau alții cu mintea lungă, dar mi-a fost imposibil - la afirmația citată - să nu-mi zboare gîndul spre cum or fi procedat cei simpatizați de „22”, în decursul timpului.

De exemplu cei din 1996 ori 2008 - 2009..

Ori vreun Crin Halaicu, primar al Bucureștiului în deceniul zece.
.

Cei de la `22~ se află oameni.
(și în consecință perorînd, cînd interesul le-o va cere, despre 'valorile Umanității'...)
Total 1 comments.
5288
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.