Pe aceeași temă
Presedintele Senatului foloseste obsesiv în mesajul său sintagma "stat paralel", despre care spune că se află sub patronajul presedintelui Iohannis.Tăriceanu se dezlănțuie într-un atac furibund și împotriva șefilor Parchetului General și Curții Supreme pentru că au îndrăznit să critice legile Justiției, lansate de ministrul Tudorel Toader, și spune despre procurorul Augustin Lazăr și judecătorul Cristina Tarcea că ”s-au transformat in partizanii Noii Securitati marca Coldea-Maior, ai 'statului paralel' si ai uzurparii puterii politice legitimate la alegeri”. Tăriceanu pune sub semnul întrebării deținerea, în continuare, de către aceștia a calității de magistrați pentru că ” incurajeaza direct sau indirect activitatea grupurilor de lucru clandestine, o adevarata mafie, la care participau politicieni, procurori, inalti responsabili ai SRI, judecatori si mercenari din asa-zisa presa” , cu toții ” complici la distrugerea vietii si carierei unora condamnati pe nedrept”. ”Repet o promisiune pe care am mai facut-o si in trecut, cand am luptat aproape de unul singur cu abuzurile 'puterii oculte': atat eu, ca presedinte al Senatului, cat si ALDE vom face uz de toate mijloacele constitutionale pentru ca Romania sa redevina un stat de drept, inclusiv prin adoptarea in aceasta sesiune parlamentara a proiectelor legilor Justitiei”, mai scrie Tăriceanu.
Mesajul lui Tăriceanu, de pe pagina sa de Facebook
"In calitate de presedinte al Aliantei Liberalilor si Democratilor din Romania - ALDE- am semnat in ziarul 'Cotidianul', acum cateva zile, pozitia mea si a partidului privind proiectele legilor Justitiei ce urmeaza a fi dezbatute si adoptate in Parlament. Am anticipat in acel text ca 'statul paralel' si mercenarii acestuia vor exercita presiuni publice de tot felul pentru blocarea adoptarii acestor legi sub diverse pretexte. Cred ca nu surprinde pe nimeni ca previziunea mea s-a adeverit, atacurile lor necesitand o replica extrem de hotarata.
Vreau sa subliniez ca pe noi nu ne intereseaza persoane sau numele celor care doresc mentinerea situatiei generale de netolerat create de 'statul paralel' si a dependentei Justitiei fata de un grup ilegitim, a carui componenta a devenit notorie dupa dezvaluirile din comisiile parlamentare abilitate. Pe noi ne intereseaza modificarea legilor Justitiei pentru a accelera demantelarea 'statului paralel', pentru ca grozaviile puse in opera de indivizii care au format 'statul paralel' sa nu se mai repete si pentru ca toti cei care participa la infaptuirea actului de Justitie sa raspunda atunci cand comit abuzuri.
Vedem astazi ca propunerile coalitiei parlamentare pentru modificari de substanta la legile Justitiei, care vor duce la o Justitie independenta de politic si la o mai mare responsabilizare a magistratilor, genereaza un tip de razboi intalnit de regula in regimurile dictatoriale, gen 'republica procurorilor'. De o parte, sunt fortele care militeaza pentru un stat de drept si pentru respectarea drepturilor omului, iar de cealalta parte, se afla indivizii pentru care mentinerea controlului asupra Justitiei este vitala, iar disparitia 'statului paralel' echivaleaza cu propria lor disparitie din viata publica si cu consecinta obligatiei de a da socoteala in fata instantelor pentru faradelegile comise.
Constatam cu regret ca indivizii, care compun si se lupta pentru supravietuirea 'statului paralel' sub pretextul luptei anticoruptie, detin parghii importante ale unor institutii de forta si ale media si se afla la comanda unei adevarate armate de mercenari bine instruiti si platiti cu mijloace financiare obtinute ca urmare a unor fapte de coruptie si felurite ilegalitati. Toate acestea se petrec sub patronajul presedintelui Romaniei care urmareste doua obiective personale: obtinerea unui nou mandat la Cotroceni si trecerea in uitare si prescrierea ilegalitatilor comise in perioada cand detinea functia de primar al Sibiului. Cum dupa trei ani la Cotroceni realizarile sale sunt undeva spre zero, singura sa sansa la un nou mandat este perpetuarea dependentei Justitiei fata de 'statul sau paralel', cu alte cuvinte, conducerea Romaniei cu catuse, dosare fabricate si alegeri masluite prin metode sofisticate.
Am citit zilele acestea mai multe abordari politice pe tema modificarilor legilor Justitiei din partea unor personaje cu functii importante in cadrul puterii judecatoresti: presedinta ICCJ, Cristina Tarcea, procurorul-general, Augustin Lazar, cativa membri ai CSM s.a.m.d. Pentru moment, las la o parte ca interventiile lor politice sunt neavenite, fiind incompatibile cu statutul de magistrat si las la o parte ca si-au arogat atributii neconstitutionale prin imixtiunea in activitatea Parlamentului.
Intreb totusi retoric: ce fel de oameni de Drept sunt cei mentionati, daca ei s-au transformat in partizanii Noii Securitati marca Coldea-Maior, ai 'statului paralel' si ai uzurparii puterii politice legitimate la alegeri? Sunt ei oameni ai Dreptului, cand militeaza in continuare explicit sau implicit pentru dosare fabricate de echipele mixte Coldea-Kovesi in care au fost cooptati si unii judecatori? Sau cand actioneaza complice la compromiterea unor politicieni nedoriti prin scurgeri de informatii de la DNA catre presa si la falsificarea unor probe? Mai pot avea ei calitatea de magistrati, cand incurajeaza direct sau indirect activitatea grupurilor de lucru clandestine, o adevarata mafie, la care participau politicieni, procurori, inalti responsabili ai SRI, judecatori si mercenari din asa-zisa presa? Sau cand contribuie la eliminarea unor candidati din competitiile electorale cu ajutorul catuselor si propagandei cu dosare false si mai cu seama cand sunt complici la distrugerea vietii si carierei unora condamnati pe nedrept?
Zilele trecute, la o televiziune, redactorul sef-adjunct de la 'Evenimentul zilei' a facut o exceptie incalcand o regula a ziaristilor: a devoalat o sursa de informare, cand a vorbit despre telefoanele care veneau in redactie de la DNA privind anchetele in derulare ale unor politicieni. Am semnalat de nenumarate ori acest tip de abuz comis in forma continuata de DNA, o adevarata politica. Unde erau atunci corifeii care azi pretind ca vor o Justitie care sa aiba un singur azimut: LEGEA? De ce n-au spus nimic, cu toate ca stiau de inscenari, de condamnarile nedrepte si de metodele prin care ￢statul paralel￢ a ajuns sa-si impuna vointa politica. Azi, ei vin si ne cer sa reluam dezbaterile la legile justitiei inainte sa intre pe ordinea de zi a Parlamentului. Este o incercare de tragere de timp, pana cand ar fi prea tarziu sa ne mai putem intoarce la normalitate.
Parlamentul, nu membrii 'statului paralel' care au uzurpat puterea politica in multe momente, a fost ales democratic de cetateni ca sa-si exercite atributul constitutional de legiferare. Repet o promisiune pe care am mai facut-o si in trecut, cand am luptat aproape de unul singur cu abuzurile 'puterii oculte': atat eu, ca presedinte al Senatului, cat si ALDE vom face uz de toate mijloacele constitutionale pentru ca Romania sa redevina un stat de drept, inclusiv prin adoptarea in aceasta sesiune parlamentara a proiectelor legilor Justitiei."
(sublinierile aparțin redactorului)
Judecat pentru mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului
Atacul lui Tăriceanu are loc cu două zile înainte de un nou termen în dosarul în care este judecat la Curtea Supremă pentru mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului. Cu această ocazie, vor fi audiați 4 martori, printre care și Ioana Valmar, fosta soție a lui Tăriceanu.
Pe 3 octombrie, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost reaudiat la Înalta Curte de Casație și Justiție în acest dosar. Tăriceanu a dat o nouă declarație în acest caz, după ce unul dintre judecători s-a pensionat și a fost înlocuit de un alt magistrat.
Președintele Senatului a explicat în sala de judecată relațiile pe care le-a avut cu Dan Andronic, Tal Silberstein și Remus Truică, susținând că rechizitoriul întocmit de DNA "abundă de speculații și bănuieli".
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată.
