Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Riscurile revoluţiei fiscale: şomaj, inechitate şi investiţii mai mici
2017-10-31
1
După un an de anunțuri confuze, guvernul a prezentat schiţa modificărilor Codului Fiscal, cu mai puţin de două luni până la aplicarea acestora, contrar prevederilor legislaţiei în vigoare.

 

Proiectul noului Cod Fiscal con­firmă intenţiile politicienilor aflaţi la guvernare de a trece po­vara contribuţiilor sociale ex­clusiv în cârca an­ga­jaţilor, de a mic­şora cota de con­tribuţie pentru pensii aferentă pilonului II şi surprinde prin crearea aşa-nu­mitei contribuţii asiguratorii pen­tru muncă, de fapt fosta taxa de solidaritate, rebotezată şi majorată până la 2,25%, pe care o vor plăti angajatorii.

 

Guver­nul intenţionează să mic­şoreze impozitul pe venit de la 16% la 10%, mişcare menită să acopere costurile transferului con­tribuţiilor în sarcina an­ga­jaților.

 

În viziunea guvernanţilor, mă­surile ar trebui să reducă „mun­ca la negru“ cu aproximativ 10% şi să urce încasările bugetului de asigurări sociale cu 3 miliarde lei. Economiştii avertizează însă că milioanele de angajaţi din me­diul privat ar putea fi afectaţi ne­ga­tiv de măsurile fiscale şi nici bu­getele statului s-ar putea să nu beneficieze de încasări mai mari.

Firmele mici resping noile măsuri

Transferul contribuţiilor va creşte birocraţia, prin încheierea de acte adiționale la toate contractele individuale de muncă, spun două treimi (69,6%) dintre reprezentanţii IMM-urilor. Îngrijorător, alte două treimi (67,6%) dintre aceştia întrevăd o scădere a salariilor nete. În plus, firmele mici vor avea cheltuieli suplimentare pentru actualizarea programelor informatice, arată un sondaj alcătuit de Consiliul Naţional al IMM-urilor.

Transferul contribuţiilor, o loterie

 

„Este foarte probabil că in­tro­du­cerea contribuţiilor în salariul brut va avea un efect negativ atât asupra salariaţilor din me­diul privat, cât şi al companii­lor. În schiţa Codului Fiscal nu există o modalitate legală care să impună majorarea automată a salariilor cu acele cote de con­tribuţii plătite acum de com­pa­nii, deoarece nu era legal. Ca ata­re, mulţi oameni nu vor be­neficia de majorarea lefurilor. De pildă, sunt unii angajaţi care şi-au negociat salariul net şi ei nu beneficiază automat de ma­jorarea brutului, deoarece aran­jamentul lor contractual este diferit“, ne-a declarat Dan Schwartz, partener coordonator al firmei de consultanţă RSM România.

 

Con­sultantul fiscal Andrei Benţa ne-a pre­cizat că, în ipo­teza în care an­ga­jatorii nu ma­jo­rează salariile brute cu 22,75%, cei care au salarii brute între 3.000 de lei şi 6.000 de lei vor pierde 16,5% din leafa netă. „Evaluările mele pentru un salariu brut de 3.000 lei, pentru care acum salariul net es­te de 2.104 lei, arată că re­ţi­ne­rea unor contribuţii sociale de 35%, în condiţiile unui impozit pe salarii de 10%, va avea ca re­zul­tat un salariu net de 1.755 de lei, o scădere cu 349 de lei“, ne-a declarant Benţa. Consultantul spune că, în cazurile în care se ma­jorează salariile brute cu 22,75%, atunci efectul este neutru.

 

IMM-urile şi sindicatele resping măsurile

 

Mutarea contribuţiilor în sarcina exclusivă a angajaţilor este res­pin­să de comunitatea firmelor mici şi mijlocii din România. O majoritate covârşitoare, de 82%, dintre reprezentanţii IMM-urilor resping trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, iar 84,3% consideră că exerciţiul va avea efec­te negative, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Na­ţional al Întreprinderilor Pri­va­te Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

 

Nici sindicatele nu agreează in­clu­derea contribuţiilor sociale în sa­lariul brut. Blocul Naţional Sin­di­cal (BNS) critică faptul că guver­nul „a eliberat angajatorul de toată responsabilitatea finan­ță­rii colective a sistemului de se­cu­ritate socială“. Comunicatul BNS pune problema finanţării să­nătăţii, lăsată pe umerii an­ga­ja­ţilor, în condiţiile în care aceştia vor suporta costurile tuturor ca­te­goriilor sociale scutite de con­tri­buţie şi avertizează că, „pro­babil, în perioada următoare vom primi de la Ministerul Să­nă­tății Publice completarea acestui «cadou», lista prestațiilor me­dicale ce nu vor mai fi acoperite de asigurarea medicală“.

Bilanţul impozitului pe afacere

„Câştigă 27% dintre firme: companiile cu venituri sub 0,5 milioane de euro şi zero angajați, precum şi firmele cu venituri între 0,5-1 milion de euro și profit brut peste 6,25%. Doar 3% dintre companii pierd, restul de 70% plătind un impozit identic“, spune Iancu Guda. Scad încasările statului; impozitul total plătit de companiile cu o cifră de afaceri sub 1 milion de euro va scădea de la 2,476 miliarde lei, cât a fost în 2016, la 1,845 miliarde.

Cresc costurile firmelor

 

Revoluţia fiscală nu se limitează la aruncarea poverii con­tr­i­bu­ţiilor sociale în cârca angajaţilor, ci pune la cheltuială şi firmele, care vor plăti o „contribuţie asiguratorie“ de 2,25% aplicată fondului de salarii. Această nouă taxă va creşte costurile firmelor cu salariile, spune Dan Schwartz. Într-adevăr, estimările Con­si­liu­lui Naţional al IMM-urilor arată că introducerea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% va produce o creştere a fiscalităţii pentru IMM-uri cu 0,5%. În plus, reprezentanţii pa­tro­natelor din firmele mici şi mijlocii reproşează guvernului am­biguitatea destinaţiei fon­du­rilor atrase prin contribuţia asi­gu­ratoare. „Spre deosebire de această taxă, contribuţiile plă­ti­te în prezent au o destinaţie pre­cisă, respectiv: garantarea plă­ţii creanţelor salariale; concedii și indemnizații de asigurări so­ciale de sănătate; asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale“, arată un co­municat al CNIPMMR.

 

În plus, „majorarea salariului mi­nim pe economie de la 1.450 de lei, cât este în prezent, la 1.900 de lei şi trecerea con­tri­bu­ţiilor sociale în sarcina anga­ja­tului presupune un cost supli­men­tar pentru angajatori de apro­xi­ma­tiv 120 lei pentru fiecare sa­la­riat“, estimează experţii de la Pricew­ater­house­Coopers.

 

Impozitul pe afacere, o sancţiune

 

Extinderea aplicării impozitului de 1% pe cifra de afaceri asupra tuturor firmelor care au afaceri de până la un milion de euro este o altă măsură inclusă în proiectul de modificare a Codului Fiscal cu efecte negative asupra econ­o­miei româneşti, avertizează spe­cialiştii. „Pentru multe firme din România impozitul pe cifra de afaceri devine o sancţiune“, aver­tizează Dan Schwartz.

 

Mă­sura ar putea afecta 415.698 companii cu venituri sub un milion de euro, cam 80% din totalul firmelor active din Ro­mâ­nia, arată Iancu Guda, pre­şe­din­tele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din Ro­mâ­nia (AAFBR). Astfel există 396.034 companii care au în­re­gistrat în anul 2016 venituri între zero şi 500.000 de euro şi 19.664 firme cu venituri între 500.000-1.000.000 de euro. Impactul schimbărilor în fiscalitate va fi diferit, în funcţie de veniturile înregistrate, numărul de angajaţi şi dimenisiunea profitabilităţii domeniului, spune Guda. Însă o analiză atentă arată că bugetul statului riscă să iasă în pierdere, dacă aplică măsura, ceea ce nu este chiar o surpriză, ţinând cont de indiferenţa politicienilor faţă de studii de impact.

 

„Co­ta unică de 1% aplicată ci­frei de afaceri pentru com­pa­niile cu venituri sub 1 milion de euro poate aduce o reducere a impozitelor plătite de aceste com­panii de aproximativ 631 mi­lioane de lei“, arată studiul pre­şedintelui AAFBR.

 

Risc de şomaj

 

Efectul final este devastator pen­tru piaţa muncii, „deoarece se pot pierdere aproape 112.153 locuri de muncă, deci apro­xi­ma­tiv 2% din forţa de muncă anga­jată (din cauza dispariţiei intere­sului fiscal prezent astăzi, când firmele cu un singur angajat plătesc 1% impozit pe cifra de afaceri), iar majorarea sala­riu­lui minim pe economie poate anu­la până la jumătate din op­timizarea fiscală respectivă“, a avertizat Iancu Guda. Turismul şi transporturile, ca şi afacerile în lohn ar putea fi domeniile cele mai afectate de apariţia impo­zi­tu­lui pe cifra de afaceri, arată Gu­da. În cazul agenţiilor de turism, unde marja de profit este foarte mică, efectul ar fi închiderea mul­tora sau un val de concedieri, susţin reprezentanţii domeniului.

 

Excesul poate alunga investiţiile

 

Schiţa noului Cod Fiscal este riscantă şi din perspectiva com­paniilor străine, cărora li s-ar aplica o Directivă Europeană care combate externalizarea pro­fiturilor companiilor mult­i­na­țio­nale, a explicat ministrul Finan­ţelor. Dar specialiştii în fisca­litate arată că şi aici guvernanţii au aplicat măsuri excesive, cu scopul de a lua mai mulţi bani, dar ignorând efectele severităţii măsurii.

 

„Excesul se ascunde în detalii. Directiva permite o deducere limitată a dobânzilor ataşate sumelor trasferate în străi­nă­tate, dar limita europeană este de 3 milioane de euro, iar la noi ar putea fi de 200.000 de euro. Firmele româneşti cu acţionari străini vor ajunge să nu se poa­tă împrumuta de la grupul ma­mă sau de la bănci de afară, ce­ea ce va avea un impact negativ asupra investiţiilor“, avertizează Dan Schwartz. În plus, măsura va afecta doar o parte dintre fir­me, nu este neutră fiscal, se apli­că diferit, ceea ce nu este de do­rit, deoarece distorsionează me­diul de afaceri, după cum cele­lal­te măsuri riscă să distorsioneze piaţa muncii, a mai spus Dan Schwartz. 

TAGS : psd alde cod fiscal imm blocul national sindical bns ministerul sanatatii pensii salarii taxe impozite somaj
Recomandari
Comentarii
B 2017-10-31
Mai e problema ca in economie sunt 4,5 milioane de angajati care platesc taxe, din care cam jumatate la stat, in timp ce cu zece ani in urma erau 8 milioane si ceva. Guvrnul, in loc sa favorizeze cresterea fortei de munca angajate, prin investitii etc, se intrece ina oferi ajutoare sociale de tot felul, pe care nu le poate finanta decat deturnand fondurile de investitii publice care ar crea locuri de munca sau crescand fiacalitatea, deci iar reducand activitatea economica....filozofia economica a prostilor
Total 1 comments.
2586
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.