Riscurile revoluţiei fiscale: şomaj, inechitate şi investiţii mai mici

Proiectul noului Cod Fiscal con­firmă intenţiile politicienilor aflaţi la guvernare de a trece po­vara contribuţiilor sociale ex­clusiv în cârca an­ga­jaţilor, de a mic­şora cota de con­tribuţie pentru pensii aferentă pilonului II şi surprinde prin crearea aşa-nu­mitei contribuţii asiguratorii pen­tru muncă, de fapt fosta taxa de solidaritate, rebotezată şi majorată până la 2,25%, pe care o vor plăti angajatorii.

Guver­nul intenţionează să mic­şoreze impozitul pe venit de la 16% la 10%, mişcare menită să acopere costurile transferului con­tribuţiilor în sarcina an­ga­jaților.

În viziunea guvernanţilor, mă­surile ar trebui să reducă „mun­ca la negru“ cu aproximativ 10% şi să urce încasările bugetului de asigurări sociale cu 3 miliarde lei. Economiştii avertizează însă că milioanele de angajaţi din me­diul privat ar putea fi afectaţi ne­ga­tiv de măsurile fiscale şi nici bu­getele statului s-ar putea să nu beneficieze de încasări mai mari.

Transferul contribuţiilor, o loterie

„Este foarte probabil că in­tro­du­cerea contribuţiilor în salariul brut va avea un efect negativ atât asupra salariaţilor din me­diul privat, cât şi al companii­lor. În schiţa Codului Fiscal nu există o modalitate legală care să impună majorarea automată a salariilor cu acele cote de con­tribuţii plătite acum de com­pa­nii, deoarece nu era legal. Ca ata­re, mulţi oameni nu vor be­neficia de majorarea lefurilor. De pildă, sunt unii angajaţi care şi-au negociat salariul net şi ei nu beneficiază automat de ma­jorarea brutului, deoarece aran­jamentul lor contractual este diferit“, ne-a declarat Dan Schwartz, partener coordonator al firmei de consultanţă RSM România.

Con­sultantul fiscal Andrei Benţa ne-a pre­cizat că, în ipo­teza în care an­ga­jatorii nu ma­jo­rează salariile brute cu 22,75%, cei care au salarii brute între 3.000 de lei şi 6.000 de lei vor pierde 16,5% din leafa netă. „Evaluările mele pentru un salariu brut de 3.000 lei, pentru care acum salariul net es­te de 2.104 lei, arată că re­ţi­ne­rea unor contribuţii sociale de 35%, în condiţiile unui impozit pe salarii de 10%, va avea ca re­zul­tat un salariu net de 1.755 de lei, o scădere cu 349 de lei“, ne-a declarant Benţa. Consultantul spune că, în cazurile în care se ma­jorează salariile brute cu 22,75%, atunci efectul este neutru.

IMM-urile şi sindicatele resping măsurile

Mutarea contribuţiilor în sarcina exclusivă a angajaţilor este res­pin­să de comunitatea firmelor mici şi mijlocii din România. O majoritate covârşitoare, de 82%, dintre reprezentanţii IMM-urilor resping trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, iar 84,3% consideră că exerciţiul va avea efec­te negative, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Na­ţional al Întreprinderilor Pri­va­te Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Nici sindicatele nu agreează in­clu­derea contribuţiilor sociale în sa­lariul brut. Blocul Naţional Sin­di­cal (BNS) critică faptul că guver­nul „a eliberat angajatorul de toată responsabilitatea finan­ță­rii colective a sistemului de se­cu­ritate socială“. Comunicatul BNS pune problema finanţării să­nătăţii, lăsată pe umerii an­ga­ja­ţilor, în condiţiile în care aceştia vor suporta costurile tuturor ca­te­goriilor sociale scutite de con­tri­buţie şi avertizează că, „pro­babil, în perioada următoare vom primi de la Ministerul Să­nă­tății Publice completarea acestui «cadou», lista prestațiilor me­dicale ce nu vor mai fi acoperite de asigurarea medicală“.

Cresc costurile firmelor

Revoluţia fiscală nu se limitează la aruncarea poverii con­tr­i­bu­ţiilor sociale în cârca angajaţilor, ci pune la cheltuială şi firmele, care vor plăti o „contribuţie asiguratorie“ de 2,25% aplicată fondului de salarii. Această nouă taxă va creşte costurile firmelor cu salariile, spune Dan Schwartz. Într-adevăr, estimările Con­si­liu­lui Naţional al IMM-urilor arată că introducerea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% va produce o creştere a fiscalităţii pentru IMM-uri cu 0,5%. În plus, reprezentanţii pa­tro­natelor din firmele mici şi mijlocii reproşează guvernului am­biguitatea destinaţiei fon­du­rilor atrase prin contribuţia asi­gu­ratoare. „Spre deosebire de această taxă, contribuţiile plă­ti­te în prezent au o destinaţie pre­cisă, respectiv: garantarea plă­ţii creanţelor salariale; concedii și indemnizații de asigurări so­ciale de sănătate; asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale“, arată un co­municat al CNIPMMR.

În plus, „majorarea salariului mi­nim pe economie de la 1.450 de lei, cât este în prezent, la 1.900 de lei şi trecerea con­tri­bu­ţiilor sociale în sarcina anga­ja­tului presupune un cost supli­men­tar pentru angajatori de apro­xi­ma­tiv 120 lei pentru fiecare sa­la­riat“, estimează experţii de la Pricew­ater­house­Coopers.

Impozitul pe afacere, o sancţiune

Extinderea aplicării impozitului de 1% pe cifra de afaceri asupra tuturor firmelor care au afaceri de până la un milion de euro este o altă măsură inclusă în proiectul de modificare a Codului Fiscal cu efecte negative asupra econ­o­miei româneşti, avertizează spe­cialiştii. „Pentru multe firme din România impozitul pe cifra de afaceri devine o sancţiune“, aver­tizează Dan Schwartz.

Mă­sura ar putea afecta 415.698 companii cu venituri sub un milion de euro, cam 80% din totalul firmelor active din Ro­mâ­nia, arată Iancu Guda, pre­şe­din­tele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din Ro­mâ­nia (AAFBR). Astfel există 396.034 companii care au în­re­gistrat în anul 2016 venituri între zero şi 500.000 de euro şi 19.664 firme cu venituri între 500.000-1.000.000 de euro. Impactul schimbărilor în fiscalitate va fi diferit, în funcţie de veniturile înregistrate, numărul de angajaţi şi dimenisiunea profitabilităţii domeniului, spune Guda. Însă o analiză atentă arată că bugetul statului riscă să iasă în pierdere, dacă aplică măsura, ceea ce nu este chiar o surpriză, ţinând cont de indiferenţa politicienilor faţă de studii de impact.

„Co­ta unică de 1% aplicată ci­frei de afaceri pentru com­pa­niile cu venituri sub 1 milion de euro poate aduce o reducere a impozitelor plătite de aceste com­panii de aproximativ 631 mi­lioane de lei“, arată studiul pre­şedintelui AAFBR.

Risc de şomaj

Efectul final este devastator pen­tru piaţa muncii, „deoarece se pot pierdere aproape 112.153 locuri de muncă, deci apro­xi­ma­tiv 2% din forţa de muncă anga­jată (din cauza dispariţiei intere­sului fiscal prezent astăzi, când firmele cu un singur angajat plătesc 1% impozit pe cifra de afaceri), iar majorarea sala­riu­lui minim pe economie poate anu­la până la jumătate din op­timizarea fiscală respectivă“, a avertizat Iancu Guda. Turismul şi transporturile, ca şi afacerile în lohn ar putea fi domeniile cele mai afectate de apariţia impo­zi­tu­lui pe cifra de afaceri, arată Gu­da. În cazul agenţiilor de turism, unde marja de profit este foarte mică, efectul ar fi închiderea mul­tora sau un val de concedieri, susţin reprezentanţii domeniului.

Excesul poate alunga investiţiile

Schiţa noului Cod Fiscal este riscantă şi din perspectiva com­paniilor străine, cărora li s-ar aplica o Directivă Europeană care combate externalizarea pro­fiturilor companiilor mult­i­na­țio­nale, a explicat ministrul Finan­ţelor. Dar specialiştii în fisca­litate arată că şi aici guvernanţii au aplicat măsuri excesive, cu scopul de a lua mai mulţi bani, dar ignorând efectele severităţii măsurii.

„Excesul se ascunde în detalii. Directiva permite o deducere limitată a dobânzilor ataşate sumelor trasferate în străi­nă­tate, dar limita europeană este de 3 milioane de euro, iar la noi ar putea fi de 200.000 de euro. Firmele româneşti cu acţionari străini vor ajunge să nu se poa­tă împrumuta de la grupul ma­mă sau de la bănci de afară, ce­ea ce va avea un impact negativ asupra investiţiilor“, avertizează Dan Schwartz. În plus, măsura va afecta doar o parte dintre fir­me, nu este neutră fiscal, se apli­că diferit, ceea ce nu este de do­rit, deoarece distorsionează me­diul de afaceri, după cum cele­lal­te măsuri riscă să distorsioneze piaţa muncii, a mai spus Dan Schwartz.