Pe aceeași temă
Doar opt milioane de români din 19 milioane, câţi locuiau în ţară în 2016, aveau o ocupaţie anul trecut, în timp ce 8% din cheltuielile lunare într-o gospodările mergeau către consumul de alcool şi tutun. În schimb, doar 0,4% din cheltuielile lunare dintr-o gospodărie sunt destinate educaţiei. Datele se desprind din cel mai recent raport făcut de Institutul Naţional de Statistică (INS), document care arată şi că în România sunt 152 de televizoare la 100 de gospodării, scrie Adevărul.
„În mod clar televizorul joacă un rol prea important în viaţă zilnică a fiecărui român. Ore întregi, de dimineaţă şi până noaptea târziu, sunt petrecute în faţa ecranului. Dincolo de o simplă informare sau petrecere a timpului liber, televizorul devine un obiect obligatoriu în camera fiecărui membru de familie, copil, tată, mamă şi chiar în bucătărie. Suntem în mod clar dependenţi de televizor şi mai ales de emisiunile oferite de televiziuni pentru că răspuns unor nevoi personale şi se potrivesc specificului cultural al românului”, a explicat Mihai Copăceanu, psiholog, comentând rezultatele studiului făcut de INS.
Raportul statistic „România în cifre” arată că în 2016, populaţia rezidentă a fost de 19.760.300 de locuitori, din care 10,1 milioane erau femei. Potrivit documentului, sporul natural negativ, dar şi migraţia externă au făcut ca populaţia ţării să se diminueze în perioada 2013 - 2016, cu 200.000 de persoane.
Cu o populaţie îmbătrânită, România a ajuns la o vârstă medie a populaţiei rezidente de la 41 de ani, cât era în 2013, la 41,5 ani în 2016, fenomenul fiind mai accentuat în rândul femeilor.
Piramida vârstelor evidenţiază cel mai bine disproporţiile din structura populaţiei, efectele urmând a fi resimţite în timp - va scădea populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă va fi mai puţină, la fel şi cea aptă de muncă, avertizează experţii. Consecinţele vor fi atât în plan economic, cât şi în plan social, notează aceştia.
Cu toate acestea, durata medie a vieţii continuă să crească, ajungând la 72 de ani în cazul bărbaţilor şi 78 de ani în cazul femeilor, datorită faptului că afecţiunile medicale sunt depistate mai repede decât înainte, iar pacienţii beneficiază de tratament care le prelungeşte viaţa.
În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, la 1 iulie 2016, peste jumătate din români locuiau în oraşe, cele mai importante dintre acestea, din punct de vedere al numărului de locuitori fiind Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Constanţa. Totuşi, un alt fenomen este tot mai prezent în România, avertizează cercetătorii: migraţia internă îşi face simţită tot mai bine prezenţa, cele mai mari fluxuri migratorii fiind din urban spre mediul rural.
„Cred că românii migrează de la urban la rural cel puţin dintr-un motiv de ordin economic. Viaţa la sat întotdeauna este mai avantajoasă financiar decât cea la oraş”, a completat Mihai Copăceanu.
În cazul migraţiei externe, Spania, Italia, Germania şi Canada au reprezentat principalele destinaţii ale românilor care şi-au schimbat domiciliul.
Spre deosebire de anii anteriori, când femeile au emigrat într-o proporţie mai mare decât bărbaţii, în anul 2015, cele mai multe persoane care au emigrat au fost de sex masculin, reprezentând 53,8% din emigranţi.
Dintre aceştia, mulţi au plecat să muncească în străinătate, în contextul procesului de tranziţie economică prin care trece piaţa muncii. Însă şi la nivel naţional, domeniul a suferit transformări semnificative, arată raportul, conform căruia populaţia activă s-a redus semnificativ astfel că rata şomajului s-a menţinut şi ea la un nivel constant.
Spre deosebire de anul 2015, a crescut numărul de angajaţi în domenii precum salubritate, gestionarea deşeurilor, hoteluri şi restaurante.
În ceea ce priveşte şomerii, 530.000 de persoane nu deţineau un loc de muncă, 23% dintre acestea având vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani.
În ceea ce priveşte cheltuielile, 8% din acestea merg pe alcool şi tutun, în creştere faţă de anul 2015. În mod paradoxal, studiul arată că doar 0,8% din cheltuielile lunare dintr-o gospodărie sunt pentru educaţie.
„Alcoolul şi tutunul crează dependenţă, din păcate educaţia nu. Tot din păcate, în rândul copiilor şi adolescenţilor, România este în primele trei locuri din Europa la consumul timpuriu de tutun. Comercializarea liberă de produse de tutun şi alcool minorilor, de la orice magazin sau chioşc stradal este o explicaţie pentru aceste cifre ridicate”, spune Mihai Copăceanu.
